Chiar dacă nu are o istorie îndelungată ca alte limbi, limba română se poate mândri cu faptul că este singura limbă latină din estul Europei. Limba română este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Totuși, care au fost primele cuvinte în graiul ce-l vorbim noi astăzi?
Expresia „Torna, torna, fratre!” ar putea fi primele cuvinte rostite vreodată în limba română. Cel puțin asta susțin unii dintre istorici. Celebrul îndemn ar fi fost spus de către soldat al armatei bizantine care l-ar fi rostit „în limba părintească” în timpul unei campanii împotriva avarilor. Bătălia a avut loc în apropierea munţilor Haemus, în anul 587 și expresia a fost consemnată de Teofan Confesorul (752-817), un celebru călugăr bizantin și un desăvârșit cronicar în lucrarea „Cronographia”
Formularea ar fi fost rostită de către soldat în timpul unui marş de noapte al armatei bizantine conduse de Comentiolus. Unul dintre luptători văzând felul în care stătea să cadă un sac cu provizii aflat pe un catâr și-a atenționat camaradul „în limba băştinaşă”: Torna, torna! (adică să întoarcă sacul pe catâr).
Ceilalţi soldaţi ar fi interpretat acest îndemn ca pe un semnal de alarmă şi au început să-l repete cu răcnete din om în om. Atât bizantinii, cât şi avarii (au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală a cărui limbă era probabil din grupul limbilor turcice) sunt cuprinşi de panică, fiecare armată fugind în direcţii opuse.
Expresia este considerată a fi formată din primele cuvinte folosite în limba română. Utilizarea acesteia are legătură cu desele năvăliri ale cetelor de avari la nord de Dunăre. Imperiul Bizantin cunoscut și sub numele de Imperiul Roman de Răsărit s-a întins și pe teritoriul actual al României și a ținut din 330 d Hr. până în 1453.
Mai mulți istorici au contestat veridicitatea relatării motivând că în limba latină (care era folosită la vremea respectivă de către armata bizantină), ar fi trebuit să fie „frater”, şi nu „fratre”.
George Călinescu și istoricul Gheorghe Brătianu au păreri contrare cu privire la această expresie. Călinescu nota în lucrarea „Istoria literaturii române”: “Ceea ce jurământul de la Strasbourg (842) este pentru limba franceză şi carta capuană (960) pentru cea italiană au crezut unii că pot înfăţişa pentru limba română cuvintele torna torna, fratre. Adevărul este că vorbele acestea n-au nici unul din caracterele esenţiale ale limbii române şi sunt numai nişte vestigii de grai romanic. Din împrejurări vitrege, primele documente sigure şi abundente sunt cu totul târzii, dintr-o vreme în care graiul era de mult închegat. Uzul limbii slavone în biserică şi în cancelarii a întârziat apariţia textelor române care sunt din secolul XVI”.
De cealaltă parte, istoricul Gheorghe Brătianu este convins că acestea au fost cuvinte din ceea ce avea să devină ulterior limba română. „Reprezintă o expresie din limbajul roman, aşa cum se formase el în acea epocă în regiunile balcanice şi dunărene. Ele aparţin probabil unuia şi celui mai însemnat din substraturile peste care limba [română] s-a clădit”, afirmă potrivit adevarul.ro Brătianu.
Omul a început să vorbească în „Epoca de piatră”. Aceasta este perioada preistoriei în care oamenii foloseau mai ales uneltele de piatră. „Epoca de piatră” a durat aproximativ 3,4 milioane de ani, sfârșindu-se între 8700 î. d. Hr. și 2000 î. d. Hr., odată cu apariția metalurgiei. Oamenii de știință spun că primele cuvinte sunt vechi de 15.000-20.000 de ani. Aceștia au descoperit care au fost primele idei exprimate prin vorbe de către om.
După ce a studiat aproximativ 200 de cuvinte comune în toate limbile europene şi asiatice, Mark Pagel de la University of Reading’s School of Biological Sciences şi colegii săi au tras concluzia că aproximativ 23 de cuvinte au rădăcini comune.
Cele mai vechi 20 de cuvinte folosite de homo sapiens sunt, în această ordine: cine, doi, trei, eu, cinci, noi, patru, cum, unu, nume, limbă, nou, tu, unde, stea, a da, noapte, mână, a muri. Interesant, nu-i așa?
