E clar că „limba noastră-i o comoară”. Nici nu aveam dubii. Cu toate acestea, există destul de mulți termeni care lipsesc din vocabularul limbii române și pe care alte limbi îi au. Shtiu.ro îți arată câteva exemple de cuvinte care ar trebui „importate” în limba noastră.
Situațiile noi, cer cuvinte noi. Tocmai de aceea, popoarele occidentale și nu numai s-au adaptat și folosesc cuvinte pentru anumite acțiuni.
De exemplu, în limba finlandeză, este numită Pilkunnussija o persoană care a făcut o obsesie din a atrage atenția altora cu privire la greşelile de gramatică şi de exprimare pe care le fac.
În letonă, un Kaapshljmurslis este un om care este înghesuit în transportul în comun. Parcă ne-ar trebui și nouă un astfel de cuvânt, nu-i așa?
Care sunt cele mai folosite cuvinte din limba română?
Kaelling provine din limba daneză și face referire la o femeie urâtă care țipă cu orice ocazie la proprii copii.
Afară este soare, stai afară, savurezi o bere. Destul de multe cuvinte, nu-i așa? Norvegienii au concentrat propoziția și spun simplu Utepils.
În limba italiană, substantivul Gattara face referire la o pensionară singuratică a cărei singură grijă sunt pisicile.
Backpfeifengesicht vine din germană și face referire la o față care cere bătaie. Tare, nu?
„Marea majoritate” este pleonasm?
Dapjeongneo este destul de cunoscut în limba coreeană. Aceasta înseamnă a adresa o întrebare la care știi deja răspunsul, în așteptarea ca celălalt vorbitor să zică adevărul.
În georgiană, Shemomedjamo înseamnă să continui să mănânci deși te-ai săturat doar pentru că mâncarea are un gust bun.
Cafune înseamă în portugheză acțiunea de a-ți trece mâinile prin părul cuiva drag.
Se așază sau se așează? Înșală sau înșeală?
Există și un cuvânt în limba română pentru care nu există corespondent în alte limbi. În toate limbile există acțiunea de a „duce dorul”, însă în limba română nu este un singur verb pentru aceasta. Iar „dor” chiar nu poate fi tradus în nicio altă limbă.
