Limba română este o limbă veche și destul de activă. De-a lungul vremii, aceasta a pierdut o serie de cuvinte din pricina faptului că acestea nu au mai fost utilizate de vorbitorii de română. Printre acestea se numără cuvinte precum „boreasă”, „duhan” sau „făgădău”. Ce însemnau acestea?
Arthur Gorovei, un cunoscut folclorist și etnograf, prezenta în revista „Șezătoarea” (1893-1894), mai multe arhaisme de pe Valea Bistriţei, zonă locuită de munteni, care au dispărut definitiv din limba română.
Care sunt cele mai folosite cuvinte din limba română?
Multe dintre aceste cuvinte au fost culese de Arthur Gorovei într-o vacanță petrecută în Broșteni, pe Valea Bistriței. Printre cuvintele menționate care nu se mai regăsesc astăzi în vocabularul limbii române se numără „boreasă”, „duhan”, „făgădău”, „cioareci” sau „ciupag”.
Ardău – Ardelean, român care locuiește în Ardeal
Boreasă – Nevastă, soție
Cioareci – Ițari, izmene
Duhan – Tutun (vine de la „a duhni”)
Făgădău – Crâșmă, birt
Torocală – Amestecătură, chestii puse laolaltă
Zicalaș – Cântăreț, scripcar
Limba română duce însă lipsă de termeni. Iată câteva exemple de cuvinte care ar trebui „importate” în limba noastră.
De exemplu, în limba finlandeză, este numită Pilkunnussija acea persoană care a făcut o obsesie din a atrage atenția altora cu privire la greşelile de gramatică şi de exprimare pe care le fac.
În limba letonă, un Kaapshljmurslis este, de fapt, un om care este înghesuit în transportul în comun. Parcă ne-ar trebui și nouă un astfel de cuvânt, nu-i așa?
În limba italiană, substantivul Gattara face referire la o pensionară singuratică a cărei singură grijă și preocupare sunt pisicile.
În georgiană, Shemomedjamo este acțiunea de a continua să mănânci deși te-ai săturat, doar pentru că mâncarea are un gust bun.
