Rugăciunea „Tatăl nostru” este una dintre rugăciunile de bază ale creștinătății, comună tuturor confesiunilor creștine datorită faptului că se regăsește în textul evangheliilor sinoptice. Aceasta a fost rostită pentru prima dată de Iisus Hristos, ca răspuns la cererea unuia dintre discipolii săi de a-i învăța cum să se roage.
Trebuie specificat că cea mai veche variantă a acesteia s-a conservat în limba greacă, pe un papirus datat în jurul anului 200. În ceea ce privește modalitatea în care rugăciunea a apărut în limba română, cercet. Iosif Camară precizează că: „Prima versiune a rugăciunii Tatăl nostru în românește se păstrează într-un evangheliar din 1551-1553. Rugăciunea apare deci odată cu primele texte românești.”
Totodată, cercetătorul a venit cu o modalitate interesantă de analiză a vocabularului acesteia. „Tatăl nostru este cartea de vizită a limbii în lume, căci ea conține termeni fundamentali din graiul unei comunități istorice – parternitate, cârmuire, voie, pâine, rău etc. Așa se face că a fost cel mai citat text în vechile studii de comparativism lingvistic sau pur și simplu pentru a demonstra latinitatea limbii române. În forma actuală, rugăciunea Tatăl nostru conține 60 de cuvinte, din care 90% sunt de origine latină, iar 10% sunt împrumuturi din alte limbi – sau derivate românești din împrumuturi: slave (sfințească, voia, greșalele, greșiților, ispită, izbăvește) și maghiare (viclean)”, a explicat Iosif Camară, cercetător în domeniul științelor umaniste.
Deși pare greu de crezut, rugăciunea „Tatăl Nostru” a fost modificată la catolici, la îndemnul Papei Francisc. Drept urmare, versul „Nu ne duce pe noi în ispită” a devenit „Nu ne abandona în ispită”.
Liderul de la Vatican a dorit această schimbare, fiindcă sensul rugăciunii poate fi interpretat ca și cum Dumnezeu ar fi la originea căderii în ispită. „Eu sunt cel care cade în păcat. Dar Dumnezeu nu mă conduce spre ispită ca să vadă cum cad în păcat. Un Tată nu face asta, un Tată ne ajută imediat. Cel care ne conduce în ispită este Satana, asta este menirea lui”, a declarat Suveranul Pontif.
Versetul a fost un motiv de dispută între teologi, de-a lungul timpului, iar în Franța schimbare textului a fost a fost acceptată, spre deosebire de Germania care a dorit menținerea versetului original.
Rugăciunea „Tatăl Nostru”
Tatăl nostru
Care ești în ceruri
Sfințească-se numele Tău
Vie împărăția Ta
Facă-se voia Ta
Precum în cer așa și pe Pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele
Dă-ne-o nouă astăzi
Și ne iartă nouă greșalele noastre
Precum și noi iertăm greșiților noștri
Și nu ne duce pe noi în ispită
Ci ne izbăvește de cel rău.
Că a Ta este împărăția și puterea și mărirea
Acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.
Foto: Pexels.com
