Soldații români, carne de tun în Al Doilea Război Mondial. Umiliți și făcuți de râs și de nemți și de ruși

25.01.2022
Soldații români, carne de tun în Al Doilea Război Mondial. Umiliți și făcuți de râs și de nemți și de ruși

Pentru soldații români, Al Doilea Război Mondial a fost un conflict și mai dur decât pentru armatele bine pregătite. Deși în multe dintre documentele oficiale statisticile dau cifre diferite, pierderile României în cel de-al Doilea Război Mondial sunt estimate la peste 800 de mii, atât civili cât și militari.

Armata română nu era pregătită pentru un conflict atât de amplu, iar deciziile politice au făcut ca haosul să se instaleze în tranșeele românești. România a început conflictul de partea nemților, apoi a întors armele la 23 august. Nici de partea rușilor românii nu au dus-o prea bine și au fost în multe cazuri „ruda săracă de la țară”.

După un an de neutralitate, România a intrat în cel de-Al Doilea Război Mondial într-un moment nepotrivit. România avea să piardă Basarabia şi Bucovina de Nord printr-o înţelegere între Germania nazistă şi Rusia lui Stalin, dar și jumătate din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei în 1940.

Stat mic aflat la cheremul marilor puteri, Mareșalul Ion Antonescu l-a ales pe Hitler ca partener. Sau, Hitler pe mareșal. Astfel, trupele române intră nepregătite în război, dar cu o mare dorință de a recupera teritoriile pierdute. Vitejia ostașilor compensează lipsa tehnicii.

”Deşi nepregătită pentru o încleştare de amploarea celei din Est, armata română a făcut faţă onorabil situaţiilor dificile de pe front. Hitler îi spunea ambasadorului Spaniei la Berlin, Espinoza, la 12 august 1941, că trupele române sunt ‘absolut extraordinare’ şi că generalul Antonescu ‘a făcut minuni’”, scria Florin Constantiniu în lucrarea „O istorie sinceră a poporului român”.

Nemții au promis, dar nu au dat nimic

Inițial, Hitler i-a promis lui Antonescu că vor da soldaţilor români, echipament german, mai ales arme anti-tanc pentru a face faţă înfruntărilor cu bravii soldați ruşi. Vorbe deșarte.

„Soldaţii au fost lipsiţi de echipament complet de iarnă. Nu au avut şube, îmbrăcăminte şi mănuşi. Rufăria a lipsit complet la mare parte din soldaţi”, se specifică într-un raport prezentat de Historia.

Cum distrugeau românii tancurile rusești?

În ciuda faptului că nu aveau armament, românii erau inventivi. Un episod a fost relatat de Radu Mărculescu, sublocotenent în Armata a 3-a distrusă în bătălia de la Cotul Donului.

„Singura soluţie era să atacăm cu echipele noastre de Vânători care erau constituite deja şi antrenate să arunce sub şenile pachete cu grenade. Erau create trei echipe. Fiecare din noi îşi avea echipa lui. Ţinând seama de ceaţă şi de lanul înalt de secară prin care tancurile trebuiau să evolueze, şi ajutaţi şi de puţin noroc, era cu putinţă să ne apropiem nevăzuţi de car şi cu grenadele noastre să-i distrugem şenilele. Apoi un bidon cu benzină aprinsă sub motor l-ar fi scos definitiv din luptă. Era o soluţie disperată, plină de riscuri, mai ales la un atac simultan de mai multe tancuri, care s-ar fi putut apăra reciproc. Dar altă soluţie nu era”, avea să rememoreze Mărculescu ulterior.

Pe 23 august 1944 se dă faimoasa lovitură de stat, Antonescu este arestat, Regele Mihai formează un guvern de conjunctură și România întoarce armele. Nici cu rușii ca parteneri nu a fost mai facil pentru bieții soldați români. Ba dimpotrivă.

„Armata Roşie, pe măsura înaintării ei, ignora cu desăvârşire schimbarea intervenită în orientarea României şi, în consecinţă, dezarma şi captura unităţile române din Moldova. Numărul celor căzuţi astfel în captivitate s-a ridicat la aproximativ 140.000. în acelaşi timp, jafurile şi violurile comise de soldaţii sovietici evocau, mai degrabă, o năvălire a barbarilor, decât străbaterea teritoriului naţional de către noii aliaţi”, mai scria Florin Constantiniu, faimosul istoric român.

Mii de soldați români au fost luați prizonieri și duși în lagărele Siberiene. Episoadele în care soldații români erau umiliți de ruși erau la ordinea zilei. După ce au dezarmat şi umilit o parte importantă a armatei române, ruşii ne-au luat la război cu ei pe frontul de vest. Românii au fost carne de tun în luptele pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei de la Budapesta sau cele din Munții Tatra. Luptau primii în tranșee și mureau pe capete.

În anul 1945, la finalul războiului, România nu a fost considerată ţară cobeligerantă şi prin acordul de partaj între englezi şi ruşi am fost aruncaţi în braţele sovieticilor. Mii de soldați români, deși au scăpat de război, nu s-au mai întors niciodată acasă.

Foto: botosaneanul.ro

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 11 august, a 223-a zi a calendarului gregorian și a 224-a zi în anii bisecți, a consemnat de-a lungul vremii evenimente care au marcat istoria lumii și pe cea a țării noastre. În...
Cele mai noi articole
De ce Sadoveanu nu dădea niciodată bani cu împrumut?
De ce Sadoveanu nu dădea niciodată bani cu împrumut?
Cine nu a auzit despre scriitorul Mihail Sadoveanu? Înainte de scriitorul Sadoveanu a existat omul Mihail Sadoveanu, un bărbat care era pasionat de vânătorie și pescărie. Acesta era înconjurat... citește tot
Inginerul Mircea Ulubeanu, omul care a inventat stabilopozii
Inginerul Mircea Ulubeanu, omul care a inventat stabilopozii
România a avut, de-a lungul timpului, mai multe personalităţi care i-au influenţat dezvoltarea. Cei mai mulți dintre ei sunt cunoscuți, rămânând în istorie prin realizările lor în plan... citește tot
Cum arăta Elena Ceaușescu în costum de baie? Uite cum se bălăcea cu Nicu!
Cum arăta Elena Ceaușescu în costum de baie? Uite cum se bălăcea cu Nicu!
Alături de Elena Lupescu și Elena Udrea, Elena Ceaușescu este una dintre cele mai cunoscute femei care au influențat viața politică din România și, totodată, destinele a milioane de români.... citește tot