Perspectiva unui război sperie pe oricine. Cu toate acestea, atunci când un conflict militar este iminent cetățenii eligibili, care pot apăra suveranitatea și integritatea țării, trebuie să se prezinte la datorie, dacă autoritățiile o cer. Dar, cum se stabilește cine este bun de luptă și cine nu?
Legea din țara noastră are prevăzut clar cine este eligibil să meargă în Armata Română, în caz de război. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 990/12.XII.2006, specifică exact cu privire la serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război.
Centrele militare, stabilite de Statul Major General, vor fi cele care vor recruta și înrola cetățenii eligibili în armată. Ordinul de asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare este emis pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti, potrivit legii în vigoare.
Sunt încorporaţi pentru îndeplinire a serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit articolului 23 din Monitorul Oficial.
Pentru a fi recrutaţi sau încorporaţi, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare. Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani, potrivit articolului 25 din Monitorul Oficial.
Potrivit legii în vigoare, limita maximă la care bărbații românii pot fi chemați să-și îndeplinească stagiul militar este de 35 de ani. Toate persoanele care sunt înrolate în Armata Română trebuie să treacă un test psihologic și fizic, pentru a vedea dacă sunt în deplinătatea facultăților mintale și pot face față efortului fizic.
Forțele Armate Române se află sub comanda Statului Major al Apărării și sunt formate din trei categorii: Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale. Potrivit Constituției, președintele României devine comandantul suprem al Armatei Române în caz de război.
După intrarea României în NATO, Forțele Armate Române au trecut printr-un proces intens de modernizare. Cu toate acestea, Armata Română a rămas mult în urma celorlalte țări din punct de vedere militar. România nu se află în primele 40 de țări la nivel mondial, fiind depășită de puteri ca Olanda (locul 37), Nigeria (locul 35) sau Algeria (locul 31), conform clasamentului Global Firepower din 2021 care a luat în calcul criterii precum numărul de soldați, poziția geografică sau dotarea armatei.
Foto: Wikipedia.org
