Nicio masă fără pâine! De ce mănâncă românii multă pâine?

29.06.2018
Nicio masă fără pâine! De ce mănâncă românii multă pâine?

Românii sunt mari amatori de pâine. Practic, nu există masă fără pâine, fie că vorbim despre micul dejun, prânz sau cină. Cifrele arată că românii consumă cu 30% mai multă pâine decât media Uniunii Europene.

Lunar, un român consumă în medie 7 kilograme de pâine. Enorm. Totuși, de când mănâncă românii atât de multă pâine?

După cucerirea dacilor de către romani, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare atât de la unii, cât și de la ceilalți. Dar românii au înprumutat multe obiceiuri și de la vecini. Astfel, de la romani am moștenit plăcintele, de la greci musacaua și de la turci ciorba de perișoare și sarmalele.

Să revenim la pâine. Dacă ne referim la pâinea dospită, aceasta se pare că a apărut în secolul al XVIII-lea î. de Hr. în Egipt. Apoi, pâinea s-a consumat în diferite feluri în Grecia Antică (pâine cu miere, franzele cu mac, clătite, etc.) de unde a ajuns și pe teritoriul țării noastre. Timp de câteva secole, pâinea albă a fost considerată “pâinea bogaţilor”, în timp ce pâinea neagră era destinată celor săraci.

De unde vine denumirea Munților Carpați?

Odată cu evoluția din țările române de la nord de Dunăre, țăranii români, mari producători de grâne, au înlocuit mămăliga cu pâine pentru că era mai sățioasă și se menținea proaspătă mai multă vreme. Cultura grâului a cunoscut o înviorare în secolele al XIV lea și al XVI lea în urma comerțului întreprins de negustorii italieni care apreciau extrem de mult grânele românești.

Astfel, încă din secolul al XII-lea, gospodinele din România preparau pâinea cea de toate zilele cu ajutorul celor patru ingrediente de bază: apă, făină, drojdie și sare.

Totuși, trebuie amintit faptul că pe teritoriul României de astăzi se cultiva grâu încă din preistorie. Arheologii din zona Sălaj au descoperit semințe de grâu care erau cultivate în zona Leşmirului acum 6.000 de ani.

Care este cel mai mare sat din România? E mai mare chiar decât Bucureștiul!

Una dintre explicațiile consumului mare de pâine ar fi faptul că românii au lucrat pământul secole de-a rândul și aveau nevoie de forță pentru munca fizică.

„Un muncitor care lucrează fizic mult, are o muncă mai grea, face efort mai mare; categoric trebuie să mănânce mai multă pâine. Îi cere organismul. Pe de altă parte, un om care stă la birou şi se uită numai în calculator, categoric nu are nevoie de aceeaşi cantitate de pâine ca un muncitor care lucrează fizic mai mult”, a explicat pentru tribunaconsumatorilor.ro Aurel Popescu, președinte ROMPAN.

Așadar, de ani buni, tradiția s-a păstrat, iar românii de astăzi, la fel ca străbunicii lor, consumă pâine la toate mesele. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu consumul de pâine pe teritoriul țării noastre peste 200 de ani…

Paine

Foto: pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Povestea fotografului care a așteptat șase ani să aibă cadrul… perfect
Povestea fotografului care a așteptat șase ani să aibă cadrul… perfect
Unii fotografi pot să aștepte ani pentru a obține… cadrul perfect. Aceasta este și povestea italianului Valerio Minato care în urmă cu șase ani și-a propus să facă poza perfectă. După... citește tot
Am început prieteni cu nemții, am sfârșit dușmani. România, percepută o națiune trădătoare în al Doilea Război Mondial. De ce țara noastră a întors armele?
Am început prieteni cu nemții, am sfârșit dușmani. România, percepută o națiune trădătoare în al Doilea Război Mondial. De ce țara ...
Între 1939 și 1945, în Europa a avut loc cel De-al Doilea Război Mondial, după ce Germania nazistă a decis invadarea Poloniei. România a început conflictul de partea nemților, deși armata... citește tot
Cum a apărut celebra expresie „Ai o clasă mai mult decât trenul!”? La început era de bine, apoi a căpătat sens peiorativ
Cum a apărut celebra expresie „Ai o clasă mai mult decât trenul!”? La început era de bine, apoi a căpătat sens peiorativ
În limba română există numeroase expresii folosite în limbajul de zi cu zi, a căror origine este de multe ori necunoscută, dar și expresii a căror proveniență este clară. Sunt expresii... citește tot