Habar am sau habar n-am?

Foarte multe cuvinte din limba română sunt folosite în mod eronat. Datorită evoluției gramaticii și a foneticii, multe dintre cuvinte și-au schimbat forma. De exemplu sandwich din engleză a devenit sandviș în română. Cum se spune corect, „habar am sau habar n-am”?

Ce înseamnă habar? Cum se spune „habar am sau habar n-am”?

În sute de ani de evoluție lexicală, limba română a ajuns la forma din prezent. Mare parte din cuvintele pe care le folosim astăzi sunt extrase din limba latină, dacă, turcă și slavonă. Cele patru reprezintă pilonii limbii române. Concret, „casă” vine din latină, „baltă” vine din geto-dacă, „zăpadă” vine din slavonă, iar „cioban” provine din turcă.

Articole recomandate

Ce cuvinte sunt folosite greșit în limba română? „Expertiză”, „patetic” sau „a pune presiune” sunt utilizate eronat!

Cuvinte care au dispărut din limba română! Ce înseamna „boreasă”, „duhan” sau „făgădău”?

Conform DEX, „habar” este un substantiv neutru care înseamnă a nu ști nimic, a nu avea nicio idee despre ceva anume. Provine din limba turcă, având forma inițială „haber”, care înseamnă veste sau informație.

Din cauza evoluției constante, multe cuvinte au căpătat diferite forme care nu sunt mereu cunoscute de oameni. Unul dintre exemple este cel din subiectul articolului. De multe ori auzim pe stradă sau la cunoscuți sintagmele „habar am” sau „habar n-am”. Astfel că trebuie să aflăm care este forma corectă.

Răspunsul concret stă în însăși întrebare. Astfel că forma folosită depinde de mesajul transmis:

• Dacă este pozitiv, se va folosi „am habar”, adică „știu”;
• Dacă este negativ, se va folosi „habar n-am”, o accentuare a formei „nu știu”.

În concluzie, ambele forme sunt corecte și acceptate în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Cea mai folosită dintre sintagme este „habar n-am”. Și se scrie „habar n-am” și nu „habar nam”.

Câte cuvinte din dacă mai avem astăzi în limba română?

Înainte de stăpânirea română peste teritoriile Daciei, limba oficială era daca. O limbă pierdută, care mai poate fi regăsită într-o limită de cuvinte care și-au schimbat și ele forma în timp. După pierderea celui de-al doilea război daco-roman, respectiv în perioada 105-106, limba dacă a început să asimileze cuvinte din latină, iar în timp aceasta din urmă a câștigat teren până a devenit dominatoare.

În prezent există aproximativ 150 de cuvinte care provin din dacă, printre cele mai uzuale fiind: „abur”, „baltă”, „barză”, „băiat”, „brad”, „a descurca”, „fluier”, „groapă”, „leagăn” sau „mămăligă”. Lista completă poate fi consultată aici.

Foto: Depositphotos.com