De unde provine cuvântul „DA” în limba română?

05.08.2020
De unde provine cuvântul „DA” în limba română?

De câte ori nu folosim pe zi cuvântul afirmativ „DA”? Deși îl utilizăm des, puțini sunt cei care știm proveniența cuvântului. Majoritatea specialiștilor consideră că termenul „da” provine din limba slavonă veche, precursoarea bulgarei. Aceeași formă este și în limba rusă, cu același înțeles, dar și în limbile din fosta Iugoslavie. În unele documente din trecut, apar afirmații care susțin că termenul „da” din limba rusă este folosit cu sensul de confirmare după anul 1600.

Este interesant de observat faptul că în poloneză și ucrainiană se spune „Tak”, iar în cehă și slovacă „ano”. Așadar, „da” este caracteristic zonei balcanilor și Rusiei, nu tuturor limbilor slave.

Teorii controversate

Cuvântul „Da” ar putea fi totuși de origine slavă, dar folosit cu acest sens doar de anumite popoare slave. O altă teorie controversată presupune o etimologie alternativă, cuvântul de confirmare ar fi preluat din limba latină.

Pe timpul lui Augustus, limba latină clasică nu a avut un cuvânt echivalent „da”-ului de la noi. Pe atunci era nevoie ca romanii să ofere mai multe explicații atunci când voiau să confirme ceva. Ei foloseau expresii și combinații de cuvinte care conțineau „sic”, „ita”, „vero” toate cu sensul de „așa este”, „într-adevăr”, „în acest fel” sau pur și simplu repetau ceea ce au spus deja.

Cu timpul romanii au găsit soluții mai eficiente scurtând cuvintele sau expresiile sub influența germanicilor care aveau deja conceptul de „da” în limba lor.

În felul acesta se explică faptul că „sic” a devenit „si” în italiană, spaniolă și „sim” în portugheză. În latina răsăriteană echivalentul lui „sic” ar fi fost „ita” (ita quod = așa încât). De-a lungul timpului „ita” a devenit „ida”, „ta” și mai târziu „da”.

Așadar, există două variante care ar explica proveniența cuvântului „da” din limba română, fie din limba slavonă, fie din latină prin metamorfoza cuvântului „ita”. Cei mai mulți lingviști susțin varianta slavă pentru că asemănarea este clară, însă nu vom ști niciodată care este cu exactitate originea „da”-ului din zilele noastre.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a avut nevoie Ramses al II-lea, un faraon mort de peste 3.000 de ani de un pașaport valid?
Cum a avut nevoie Ramses al II-lea, un faraon mort de peste 3.000 de ani de un pașaport valid?
Povestea faraonului Ramses al II-lea, unul dintre cei mai mari conducători ai Egiptului antic, a căpătat în anii ’70 o turnură surprinzătoare: deși mort de mai bine de trei milenii, Ramses... citește tot
Obiceiuri vechi ale oamenilor care par complet nebunești azi. Dacă te jignea cineva, nu-l dădeai în judecată, îl provocai la duel
Obiceiuri vechi ale oamenilor care par complet nebunești azi. Dacă te jignea cineva, nu-l dădeai în judecată, îl provocai la duel
Istoria omenirii este plină de tradiții și obiceiuri care, privite prin ochii moderni, par… complet nebunești. Totuși, pentru oamenii de atunci, ele avea sens, erau legi ale comunității sau... citește tot
Coliva este sau nu desert? Care este istoria colivei?
Coliva este sau nu desert? Care este istoria colivei?
Coliva este unul dintre cele mai vechi și mai semnificative preparate tradiționale din cultura românească și nu numai. Prezentă în mod obișnuit la parastase și evenimente religioase... citește tot