De ce olandezii închid închisorile? Ce vor face cu spațiile goale?

21.02.2022
De ce olandezii închid închisorile? Ce vor face cu spațiile goale?

Într-o perioadă în care tensiunile sociale sunt tot mai multe există țări unde infracționalitatea a ajuns la o cotă minimă, astfel încât vechile închisori au fost transformate în școli și centre pentru refugiați. Deși pare greu de crezut, acest lucru se întâmplă în Țările de Jos (Olanda).

Populația din penitenciarele din Țările de Jos a scăzut atât de mult încât autoritățile au fost nevoite să răgândească ce să facă cu clădirile securizate. Cu toate că pare greu de crezut, Olanda a importat persoane încarcerate, în ultimii ani, pentru a umple spațiile goale din penitenciarele sale.

Școli și centre sociale în loc de penitenciare

Liderii politici au venit însă cu alte soluții. Școala Britanică din Amsterdam întâmpina o problemă, numărul mare de studenți și lipsa acută de spațiu. Astfel că soluția a fost mutarea întregului campus într-o veche închisoare, de 14.000 de metri pătrați.

Ceea ce este acum teatrul proaspăt pictat al școlii, cu grinzi strălucitoare de culoarea castanului, a fost până în anul 2013, capela închisorii. Cupola cu oglindă din inima clădirii era o modalitate de a supraveghea cele patru coridoare care se ramificau din ea.

La doar 20 de kilometri distanță, în Haarlem, fosta închisoare De Koepel a fost transformată într-un loc polivalent, locuri de cazare pentru studenți, dar și locuințe sociale.

Țările de Jos au avut o altă viziune asupra vieții, iar după Al Doilea Război Mondial au pedepsit infracționalitatea într-un mod mai uman și mai puțin brutal decât în alte zone. Dezincriminarea consumului de droguri ușoare și a muncii sexuale (în 1976 și, respectiv, 2000) reflectă această abordare pragmatică, în timp ce investițiile în scheme de intervenție pentru tineri, etichetare electronică și îngrijire rezidențială pentru infractorii cu dependențe și probleme de sănătate mintală au promovat reabilitarea și a redus timpul de închisoare.

Ceea ce găsești în Țările de Jos când vorbești cu ofițeri superiori de poliție, procurori sau judecători este că foarte puțini oameni au ceva pozitiv de spus despre efectul închisorii, a explicat Francis Pakes, cetăţean olandez şi profesor de criminologie la Universitatea din Portsmouth, pentru positive.news.

Cum arată penitenciarele transformate din Olanda?

În orașul Roermond, clădirile ocupate acum de Hotelul Het Arresthuis și restaurantul său cu stele Michelin Damianz au format o închisoare de stat între 1863 și 2007. Aici, au fost ținuți, de-a lungul timpului, traficanți de droguri și imigranți ilegali. Grupate în jurul scărilor și balcoanelor originale din fontă, camerele variază acum de la „celule de confort” la o suită de lux.

Intrarea cu șanț și turnurile formidabile ale închisorii Blokhuispoort, din orașul Leeuwarden, întâmpină acum vizitatorii într-un centru cultural de afaceri. Este conceput pentru a stimula investițiile într-o provincie cu cel mai scăzut PIB la nivel național. Pensiunea Alibi, cu ferestrele cu grilaj, oferă cazare la prețuri accesibile.

Foto: positive.news

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Lidl și Kaufland NU sunt concurenți! Supermarketurile au același patron
Lidl și Kaufland NU sunt concurenți! Supermarketurile au același patron
România a devenit o țară democratică după căderea comunismului, în anul 1989. Totodată, economia de piață s-a transformat într-una liberă și și-au făcut apariția tot felul de... citește tot
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Anul 2022 a fost unul plin de evenimente la nivel global. Drept urmare, românii au căutat informații pe Google despre lucrurile care au marcat omenirea. La începutul anului trecut lumea a fost... citește tot
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă contra francezilor!
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă ...
Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști,... citește tot