De ce este simbolul medical un șarpe pe un toiag?

21.12.2020
De ce este simbolul medical un șarpe pe un toiag?

Imaginea șerpilor încolăciți în jurul unui toiag, care se regăsește pe ambalajele farmaceutice și pe frontispiciul spitalelor, este una cunoscută în domeniul medical. Mușcătura de șarpe este, în general, o veste proastă și poate avea urmări dintre cele mai tragice, motiv pentru care șarpele ar putea părea la prima vedere total nepotrivit ca simbol al medicinii.

Cu toate acestea, străvechea emblemă are în spate o poveste cu totul neașteptată. În fapt există două versiuni ale acestui simbol medical universal, conform sursei Live Science. Prima versiune este un caduceu, adică un toiag cu două aripioare în vârf, pe care se încolăcesc doi șerpi și care a fost purtat de zeul olimpian Hermes.

Caduceu

În mitologia greacă, Hermes era un mesager între zei și oameni (ceea ce explică aripile) și un ghid al lumii subpământene (care explică toiagul). Hermes a fost și patronul călătorilor, ceea ce sugerează o legătură cu medicina adecvată deoarece, în vremurile demult apuse, medicii trebuiau să parcurgă pe jos distanțe mari pentru a-și vizita pacienții.

Cupa Higeei cu şarpele lui Esculap, emblema farmaciilor

Simbolul medical, șarpele

Într-o versiune a legendei lui Hermes, acesta primește toiagul de la Apollo, care era zeul vindecării. Într-o altă variantă, Hermes primește toiagul de la Zeus, regele zeilor, toiag care era acoperit cu două panglici albe. Panglicile au fost ulterior înlocuite cu doi șerpi deoarece se spune că Hermes a folosit toiagul pentru a desparte doi șerpi care se luptau și care apoi s-au înfășurat în jurul toiagului său și au rămas acolo într-o deplină armonie.

O altă descriere anterioară a simbolului medical este toiagul lui Asclepius, despre care se credea că nu are aripi și că are un singur șarpe încolăcit pe el. Fiul lui Apollo și al prințesei Coronis, Asclepius este semizeul grec al medicinei. Potrivit mitologiei, el putea să redea sănătatea bolnavilor și să readucă morții la viață.

Se spune, însă, că Zeus l-a ucis pe Asclepius cu un fulger pentru că a perturbat ordinea firească a lumii prin învierea morților, în timp ce o altă versiune susține că Zeus l-a ucis ca pedeapsă pentru acceptarea banilor în schimbul efectuării unei învieri. După ce a murit, Zeus l-a plasat pe Asclepius printre stele drept constelația „Ophiuchus” sau „Purtătorul de șerpi”.

Grecii aveau să considere ceva mai târziu șerpii ca fiind sacri și îi foloseau în ritualurile de vindecare pentru a-l cinsti pe Asclepius deoarece veninul de șarpe era văzut ca remediu. În același timp, faptul că șerpii își lepădau pielea era privit ca un simbol al renașterii și al reînnoirii.

Foto: Wikipedia

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
De ce Israel trebuie „să facă ordine” în Orientul Mijlociu, deși nici măcar nu se învecinează cu Iran?
De ce Israel trebuie „să facă ordine” în Orientul Mijlociu, deși nici măcar nu se învecinează cu Iran?
Într-o regiune mereu tensionată așa cum este de zeci de ani Orientul Mijlociu, în care granițele fizice sunt rareori suficiente pentru a limita conflictele, Israelul se vede implicat într-un... citește tot
Revoluția AI open-source: Llama 3 și democratizarea inteligenței
Revoluția AI open-source: Llama 3 și democratizarea inteligenței
Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză greu de anticipat, una dintre cele mai spectaculoase schimbări din ultimii ani vine din zona AI-ului open-source. Dacă în trecut modelele... citește tot
Cel mai ghinionist om din lume? Poate… Povestea lui William Sokolin, omul care a spart din greșeală o sticlă de Château Margaux din 1787 în valoare de 500.000 de dolari
Cel mai ghinionist om din lume? Poate… Povestea lui William Sokolin, omul care a spart din greșeală o sticlă de Château Margaux din ...
În lumea vinurilor, unele povești nu doar că uimesc — ele rămân întipărite în memoria colectivă ca lecții despre fragilitate, pasiune și, uneori, chiar de ironie a sorții. O astfel de... citește tot