Aproape că nu există domnitor al Țărilor Române care să nu fi ctitorit biserici. De departe, doi domnitori se remarcă prin numărul mare de ctitorii: Matei Basarab în Țara Românească și Ştefan cel Mare în Moldova. Totuși, de ce simțeau nevoia domnitorii să pună bazele bisericilor și mănăstirilor?
Despre Ștefan cel mare s-a spus că a construit câte o biserică după fiecare luptă purtată, dar se pare că Matei Basarab este domnitorul cu cele mai multe lăcașuri de cult ridicate: aproximativ 150. Prima mănăstire ridicată de Ștefan cel Mare a fost Putna, iar acesteia i-au urmat alte zeci. Istoricii spun că Matei Basarab a ridicat din temelie peste treizeci de biserici la care se adaugă refacerea multor altora, numărul ajungând la 150.
Izvoarele istorice arată că cei mai mulţi dintre monarhii medievali ai ţărilor române au păstrat legături strânse cu Biserica. Încă de la începutul misiunii sale, domnitorul era uns ca reprezentant al lui Dumnezeu. Primul sfătuitor al domnitorului era chiar mitropolitul. Cerinţele morale ale Bisericii la urcarea pe tron a domnitorului erau destul de exacte: spirit justiţiar, milostiv, responsabil faţă de Biserică şi enoriaşi, bun creştin.
În concepția acelor vremuri, statul trebuia să aibă grijă de Biserică sa, să-i apere credinţa şi pe credincioşi, să se îngrijească de bunăstarea şi siguranţa preoţimii. Aproepe toți domnitorii țărilor române au dus o politică de conservare a creştinişmului în faţa pericolului reprezentat de ofensiva musulmană.
Ștefan cel Mare a sprijinit mereu cultura și Biserica, ctitorind un număr mare de mănăstiri atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la data de 20 iunie 1992.
La fel s-a întâmplat și cu Matei Basarab, cel pe care istoricul Constantin C. Giurescu l-a numit, pe bună dreptate, „cel mai mare ctitor al neamului nostru“, conform adevarul.ro. Și acesta a avut contribuții la Muntele Athos unde a reconstruit și a sponsorizat restaurarea lăcașurilor de cult. Și astăzi, în Biserica „Sfântul Mihail al Sinadelor” din Marea Lavră se găseşte tabloul votiv al domnitorului Matei Basarab şi al Doamnei Elena.
