Acasa » Curiozități » Curiozități despre mănăstirile din România. Câte mănăstiri sunt în România și care este singura din țară care are altarul spre sud?
Curiozități despre mănăstirile din România. Câte mănăstiri sunt în România și care este singura din țară care are altarul spre sud?
În România, există foarte multe mănăstiri care sunt protejate de lege pentru frumusețea și istoria lor. Turiștii din lumea întreagă vin să viziteze aceste lăcașuri de cult, unde timpul are o altă valoare, iar Dumnezeu se simte în fiecare colț al așezământului religios. Redactorii shtiu.ro vă prezintă o serie de curiozități despre bisericile din țara noastră.
Lucruri mai puțin știute despre mănăstirile din România
În apropierea Băilor Olănești, în Vâlcea, se află Schitul Iezer. Această mănăstire este considerată cea mai veche din țara noastră. Potrivit datelor istorice, primii ctitori ai acestui lăcaș de cult, pomeniți în pomelnic, sunt Radu cel Mare (1377-1383) si fiul său Mircea cel Bătrân (1386-1418). Odată cu trecerea timpului clădirea s-a degradat, însă a fost refăcută în anul 1559, la 500 m distanță de cea veche. Noul schit a fost ridicat de voievodul Mircea Ciobanu împreună cu soția lui, Chiajna, fiica voievodului Petru Rareș (1527-1546).
În România sunt peste 420 de mănăstiri.
O adevărată comoară există într-o biserică din România unde, se spune, că s-ar afla spini din coroana pe care a purtat-o pe cap fiul lui Dumnezeu, în ultimele sale zile de viață. Istoricul Adinel Dincă de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca susține că în biserica din Jelna, Bistrița, este un ac din coroana de spini a lui Iisus Hristos, ascuns într-o cruce din biserică.
Mănăstirea Strehaia este singura din țară care are altarul spre sud. Aceasta este un important obiectiv turistic pentru persoanele care vin să viziteze județul Mehedinți. Mănăstirea a fost refăcută în timpul domniei lui Matei Basarab, în secolul al XVII-lea. Ansamblul monahal arată ca o adevărată cetate fortificată, compusă din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești. Inițial, aceasta fusese reședința boierilor Craiovești, o importantă familia nobiliară din acea perioadă.
Toaca se găsește în majoritatea bisericilor ortodoxe din România. Baterea acesteia semnifică venirea unei perioade de rugăciune. Aceasta anunță trecerea de la timpul cotidian la cel liturgic. Toaca este bătută la diferite ore ale zilei și îi cheamă pe creștini sau pe călugări la slujbă.
În Săpânța-Peri, o biserică de 78 de metri se ridică maiestuos spre cer și se presupune că este cea mai înaltă biserică de lemn din Europa. Acest lăcaș de cult este o mănăstire de călugărițe și este o destinație care nu trebuie ratată de turiștii care ajung în Maramureș. Biserica a fost construită în stilul maramureșean, fiind inițial acoperită cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea are o înălțime de șapte metri și este învelită cu 4 kilograme de aur. Datorită înălțimii sale, mănăstirea este vizibilă de la 5 km distanță.
În munţii Vâlcanului răsună de peste 600 de ani toaca. Aici, călugării de la mănăstirea Tismana duc mai departe tradițiile și obiceiurile monahale. Pe un vârf de stâncă se află cea mai veche mănăstire din Ţara Românească, care pare un castel fermecător sau chiar o fortăreață. Credința în Dumnezeu pare mai simplă aici, unde atingerea divinității parcă se simte în aer. De aceea, mii de credincioși vin în fiecare an să viziteze mănăstirea, să simtă liniștea sufletească.
Mănăstirea Putna a fost ridicată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, între 1466 și 1469, sfințirea bisericii având loc la scurt timp după încheierea lucrărilor. Iniţial, aceasta a fost concepută să servească drept necropolă pentru marele domnitor și pentru familia acestuia. Cu timpul, însă, funcțiunile ei s-au extins. Au fost realizate fortificaţii care să protejeze lăcașul de cult împotriva oastelor invadatoare care ar fi putut atenta la comorile donate mănăstirii de însuși Ştefan cel Mare.
Pe teritoriul țării noastre există un loc în care accesul femeilor nu este permis. Se pare că interzicerea lor a fost lăsată de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (1787 – 1868), cel care ar fi vizitat mănăstirea în secolul al XIX-lea în calitate de episcop la Râmnicu Vâlcea. Acesta a fost cel care a decis ca femeile să nu aibă acces în acest loc sfânt și să nu se mănânce niciodată carne la Mănăstirea Frăsinei.
Mănăstirea Voroneț este unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din țara noastră, unică în lume datorită culorii în care a fost pictată. Aceasta este considerată „Capela Sixtină a Estului”, datorită frescei de pe faţada de vest care ilustrează „Judecata de Apoi”.
Mănăstirea Prislop este una dintre cele mai vizitate din țara noastră, fiindcă aici se găsește mormântul lui Arsenie Boca. Duhovnicul a slujit în acest lăcaș de cult, care i-a devenit loc de veci, dar și loc de pelerinaj pentru creștinii din întreaga țară.
Mănăstirea Curtea de Argeș este una dintre cele mai frumoase din țară, fiind ridicată încă din 1514 din ordinul lui Neagoe Basarab. Aici se găsește necropola familiei regale a României.
Te-ai uitat vreodată la un stol de sute de grauri care se unduiesc pe cerul înserat ca un nor de fum viu? Spectacolul este asemănător bancurior de pești și este una dintre cele mai fascinante... citește tot
Unul dintre supravieţuitorii accidentului din Lugojel, Timiş, în care şapte suporteri PAOK Salonic au murit, ar fi povestit de pe patul de spital ce s-a întâmplat în ultimele clipe înainte de... citește tot
Lumea pare să traverseze o perioadă de instabilitate accentuată. Conflicte izbucnesc pretutindeni, unele transformându-se în războaie de amploare. Deasupra Europei planează, ca o umbră,... citește tot
