Cum se făcea vaccinarea pe vremuri? Cum erau controlate epidemiile?

03.01.2021
Cum se făcea vaccinarea pe vremuri? Cum erau controlate epidemiile?

De-a lungul istoriei, omenirea a fost lovită de mai multe pandemii și epidemii. Autorităţile de la acea vreme au încercat să controleze răspândirea virusului, iar oamenii de știință lucrau la producerea unui tratament sau a unui vaccin eficient.

Și atunci, ca și acum, au existat persoane care nu au crezut în puterea virusului și l-au considerat inofensiv. Ba mai mult, nu de puține ori, s-a avansat ideea că totul a fost și este o propagandă prin care se încearcă controlarea maselor de oameni.

Cum erau controlate epidemiile în trecut?

Victor Babeș a fost bacteriolog și morfopatolog, devenind membru al Academiei Române din anul 1893. În anul 1913, în țara noastră a izbucnit o epidemie de holeră. Virusul era adus de soldații români de pe frontul Primului Război Mondial. Reputatul doctor scria, la acea vreme, despre cum evolua situația în țară.

La București s-au vaccinat cei care sunt expuși de a fi infectați, măturătorii, spălătoresele, agenții sanitari, sergenții, etc. De multe ori m-am convins că administrațiunea și diferite persoane influente au cautat să eludeze izolarea și dezinfecțiunea și au permis aglomerări de oameni și deschiderea bâlciurilor, în detrimentul luptei antiholerice. Va trebui deci crescută puterea executivă a medicului sanitar față de influențele politice, povestea Victor Babeș.

Oamenii au fost întotdeauna reticenţi față de vaccinuri și au preferat să lupte natural cu virușii și mai puțin să aibă încredere în doctori. Pandemia este o problemă sanitară mondială foarte gravă și cu toate acestea sunt multe persoane care consideră că vaccinurile nu sunt sănătoase.

Victor Babeș a lucrat pentru a stopa răspândirea virusului de holeră, creând un vaccin, pe care lumea simplă nu l-a văzut cu ochi buni.

Acolo unde epidemia era gravă s-au găsit mai multe îmbolnăviri printre cei inoculați o singură dată. Persoanele cari au cerut să fie inoculate, au fost persoane inteligente, cari luau toate măsurile necesare pentru a nu se infectă. În București unde s-au injectat aproximativ 6.000 de persoane, majoritatea erau din acelea care prin starea lor socială erau la adăpostul infecțiunii. Acele persoane cari erau amenințate, că spălătorese, bucătărese și cealaltă populațiune a claselor de jos, aceștia nu s-au prezentat decât în mod excepțional la injectiuni, a scris Victor Babeș.

În concluziile sale, reputatul bacteriolog vorbește despre importanță vaccinării și cum o simplă injecție poate salva o viață.

1. Vaccinațiunile sunt eficace și trebuie deci privite ca un mijloc important pentru prevenirea boalei, ori unde s-ar ivi ea. Dacă în epidemiile anterioare vaccinul nu a dat rezultate destul de convingătoare, aceasta se datorește: a) vaccinațiunii pe o scară prea mică; b) faptului că vaccinarea a fost făcută în mare parte o singură dată; c) de mai multe ori vaccinațiunea s-a făcut cu cantități prea mici de bacili. d) vaccinațiunea s-a făcut fără a se lua în considerare starea igienică sau gradul de resistență sau de expunere a celor vaccinați.

2.Prima vaccinare este urmată de o fază de 1-2 zile cand vaccinul nu împiedecă încă năpustirea boalei, de multe ori sub o formă usoară. Apoi urmează perioda de 6-10 zile de imunitate pronunțată, urmata de o lungă perioadă de imunitate mai slabă.

3.Vaccinarea purtătoritor de virus nu prezenta inconveniente, însă nici nu contribuie la scurtarea perioadei în care purtătorii păstrează virusul.

Cine a fost Victor Babeș?

Victor Babeș a fost pasionată de medicină, iar activitatea sa este una vastă, în special în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. Babeș a demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. Totodată, el a descoperit o nouă clasă de paraziți – sporozoari intracelulari nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate.

Împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq a realizat în 1892 un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București. Se poate spune că activitatea sa științifică a dus la crearea antibioticelor.

Foto: Pexels.com

AZI ÎN ISTORIE
De-a lungul timpului, pe data de 6 iulie au fost consemnate tot felul de evenimente, unele pozitive, altele negative, însă toate și-au pus amprenta pe istoria omenirii. Redactorii shtiu.ro le...
Cele mai noi articole
Top 10 Cele mai ciudate lucruri din Univers
Top 10 Cele mai ciudate lucruri din Univers
Universul este infinit și plin de mistere pentru oamenii de știință și nu numai. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de Pământ, în spațiu, cu atât lucrurile sunt mai greu de explicat. Cu... citește tot
Surpriza din farfurie. Care sunt cele mai ciudate lucruri pe care le-au găsit oamenii în mâncarea lor?
Surpriza din farfurie. Care sunt cele mai ciudate lucruri pe care le-au găsit oamenii în mâncarea lor?
Surpriza din farfurie poate fi ceva plăcut, evident, atunci când și papilele noastre gustative sunt satisfăcute. Însă mai pot apărea accidente, astfel că unii oameni s-au trezit că aveau în... citește tot
Când au apărut copacii pe Pământ? Unde se află cea mai veche pădure din lume?
Când au apărut copacii pe Pământ? Unde se află cea mai veche pădure din lume?
Copacii au și ei o zi de naștere, la fel ca orice alt tip de organism. Arborii au apărut cu mult timp înainte oamenilor și au o istorie care merită relatată. Trebuie precizat că fără copaci... citește tot