Cum se făcea vaccinarea pe vremuri? Cum erau controlate epidemiile?

03.01.2021
Cum se făcea vaccinarea pe vremuri? Cum erau controlate epidemiile?

De-a lungul istoriei, omenirea a fost lovită de mai multe pandemii și epidemii. Autorităţile de la acea vreme au încercat să controleze răspândirea virusului, iar oamenii de știință lucrau la producerea unui tratament sau a unui vaccin eficient.

Și atunci, ca și acum, au existat persoane care nu au crezut în puterea virusului și l-au considerat inofensiv. Ba mai mult, nu de puține ori, s-a avansat ideea că totul a fost și este o propagandă prin care se încearcă controlarea maselor de oameni.

Cum erau controlate epidemiile în trecut?

Victor Babeș a fost bacteriolog și morfopatolog, devenind membru al Academiei Române din anul 1893. În anul 1913, în țara noastră a izbucnit o epidemie de holeră. Virusul era adus de soldații români de pe frontul Primului Război Mondial. Reputatul doctor scria, la acea vreme, despre cum evolua situația în țară.

La București s-au vaccinat cei care sunt expuși de a fi infectați, măturătorii, spălătoresele, agenții sanitari, sergenții, etc. De multe ori m-am convins că administrațiunea și diferite persoane influente au cautat să eludeze izolarea și dezinfecțiunea și au permis aglomerări de oameni și deschiderea bâlciurilor, în detrimentul luptei antiholerice. Va trebui deci crescută puterea executivă a medicului sanitar față de influențele politice, povestea Victor Babeș.

Oamenii au fost întotdeauna reticenţi față de vaccinuri și au preferat să lupte natural cu virușii și mai puțin să aibă încredere în doctori. Pandemia este o problemă sanitară mondială foarte gravă și cu toate acestea sunt multe persoane care consideră că vaccinurile nu sunt sănătoase.

Victor Babeș a lucrat pentru a stopa răspândirea virusului de holeră, creând un vaccin, pe care lumea simplă nu l-a văzut cu ochi buni.

Acolo unde epidemia era gravă s-au găsit mai multe îmbolnăviri printre cei inoculați o singură dată. Persoanele cari au cerut să fie inoculate, au fost persoane inteligente, cari luau toate măsurile necesare pentru a nu se infectă. În București unde s-au injectat aproximativ 6.000 de persoane, majoritatea erau din acelea care prin starea lor socială erau la adăpostul infecțiunii. Acele persoane cari erau amenințate, că spălătorese, bucătărese și cealaltă populațiune a claselor de jos, aceștia nu s-au prezentat decât în mod excepțional la injectiuni, a scris Victor Babeș.

În concluziile sale, reputatul bacteriolog vorbește despre importanță vaccinării și cum o simplă injecție poate salva o viață.

1. Vaccinațiunile sunt eficace și trebuie deci privite ca un mijloc important pentru prevenirea boalei, ori unde s-ar ivi ea. Dacă în epidemiile anterioare vaccinul nu a dat rezultate destul de convingătoare, aceasta se datorește: a) vaccinațiunii pe o scară prea mică; b) faptului că vaccinarea a fost făcută în mare parte o singură dată; c) de mai multe ori vaccinațiunea s-a făcut cu cantități prea mici de bacili. d) vaccinațiunea s-a făcut fără a se lua în considerare starea igienică sau gradul de resistență sau de expunere a celor vaccinați.

2.Prima vaccinare este urmată de o fază de 1-2 zile cand vaccinul nu împiedecă încă năpustirea boalei, de multe ori sub o formă usoară. Apoi urmează perioda de 6-10 zile de imunitate pronunțată, urmata de o lungă perioadă de imunitate mai slabă.

3.Vaccinarea purtătoritor de virus nu prezenta inconveniente, însă nici nu contribuie la scurtarea perioadei în care purtătorii păstrează virusul.

Cine a fost Victor Babeș?

Victor Babeș a fost pasionată de medicină, iar activitatea sa este una vastă, în special în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. Babeș a demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. Totodată, el a descoperit o nouă clasă de paraziți – sporozoari intracelulari nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate.

Împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq a realizat în 1892 un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București. Se poate spune că activitatea sa științifică a dus la crearea antibioticelor.

Foto: Pexels.com

Cele mai noi articole
Ce s-a întâmplat azi, 21 octombrie?
Ce s-a întâmplat azi, 21 octombrie?
Ziua de 21 octombrie este cea de-a 294-a zi a calendarului gregorian și a 295-a zi în anii bisecți. Până la sfârșitul anului au mai rămas 71 de zile. Acum două secole, în această zi, s-a... citește tot
Povestea tanchistului mort a cărui scrisoare de dragoste a trecut testul timpului
Povestea tanchistului mort a cărui scrisoare de dragoste a trecut testul timpului
Poveștile celui de Al Doilea Război Mondial ies la iveală și astăzi, deși conflictul s-a terminat de mai bine de 75 de ani. În 1967, la 22 de ani de la finalul luptelor, mai mulți ruși au... citește tot
Cum arată satul Romania din Statele Unite ale Americii?
Cum arată satul Romania din Statele Unite ale Americii?
În lume există tot felul de localități cu nume românești sau cu denumiri asociate cu țara noastră. Puțini știu însă că în Statele Unite ale Americii se află un sat al cărui nume... citește tot