Pentru monarhii României, Paștele nu era doar o sărbătoare religioasă fundamentală, ci și un moment de reafirmare a legăturii dintre Dinastie și popor. De la sobrietatea Regelui Carol I la fastul Reginei Maria, tradițiile pascale la Curtea Regală împleteau rigoarea protocolului european cu profunzimea spiritualității ortodoxe românești. Vreme de trei generații, de la Carol I la Mihai I, ceremonialul de Paște a fost urmat, fără greș, de suveranii români.
Primul rege al României a înțeles rapid că, pentru a fi acceptat de poporul său, trebuia să adopte și să respecte cu sfințenie tradițiile locale. Deși catolic, Carol I participa la toate slujbele ortodoxe importante.
Slujba de Înviere: Se desfășura de obicei la Mitropolie sau la biserica Curții. Regele și Regina Elisabeta primeau Lumina Sfântă și ciocneau ouă roșii cu generalii și înalții demnitari.
Prânzul Pascal: Era marcat de o etichetă strictă. Se serveau preparate tradiționale (miel, pască, cozonac), dar prezentate cu rafinamentul bucătăriei franceze, preferata Regelui.
Dacă în timpul lui Carol I totul era dominat de disciplină, perioada Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a adus o notă de căldură și estetică deosebită.
Regina Maria și arta încondeierii: Regina era fascinată de tradițiile populare. Nu de puține ori, ea însăși încondeia ouă alături de domnișoarele de onoare, folosind motive tradiționale românești pe care le adapta stilului Art Nouveau.
Gesturi de caritate: În a doua zi de Paști, era o tradiție ca Familia Regală să împartă daruri copiilor săraci și orfanilor de război. Regina Maria vizita spitalele, aducând flori și ouă roșii răniților sau bolnavilor.
Ceremonialul de Paște al Curții Regale a României cuprindea mai multe momente. Primul dintre acestea se petrecea în Vinerea Mare. La ora 7,30 seara, suveranul, însoțit de Casa Civilă și cea Militară se deplasa la biserica Mitropoliei, pentru a asista la serviciul religios. Ținuta indicată era cea de mare doliu: civilii purtau frac, cravate și mănuși negre și marile cruci fără cordon, în timp ce militarii îmbrăcau ținuta de gală – decorații și marile cruci fără cordon.
Cu un sfert de oră înaintea suveranului soseau miniștrii, președinții și membrii Adunărilor Legiuitoare, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții de Conturi. De asemenea, participau și reprezentanți ai curțilorși tribunalelor, primarul Capitalei și Consiliul Municipal, înalți comandanți ai Armatei și ofițeri superiori din garnizoana București. Se ocolea biserica în sunetul clopotelor. În fruntea alaiului pășeau clericii cu facle, prefectul Poliției, adjutanții regali, mareșalul Curții și clerul oficiant cu Sfântul Epitaf. Urma Suveranul, cel care mergea alături de Mitropolit, sub un baldachin negru, iar în spatele lor se înșiruiau ceilalți demnitari, notează publicația puterea.ro.
În noaptea Învierii, Regele, împreună cu Casele Civilă și Militară și escortat de un escadron de cavalerie, se deplasa la Mitropolie. La slujba oficiată de Mitropolitul Primat asista împreună cu miniștrii și înalți demnitari. Ținuta recomandată era fracul, cu cravată și mănuși albe, alături de decorații. Doamnele purtau rochii elegante, mănuși lungi și pălării.
La miezul nopții, Mitropolitul, suveranul și toți credincioșii ieșeau din biserică să primească lumina. Chemarea „Veniți de luați lumină” era însoțită de sunetul clopotelor și de 101 salve de tun trase de pe Dealul Spirii. Pentru a marca participarea Regelui la slujba Învierii, pe un pergament se scria primul capitol din Evanghelia lui Ioan. Suveranul își punea semnătura și sigiliul pe înscris, iar acesta era dus și păstrat la Arhivele Statului.
Între documentele păstrate în Arhivele Statului s-a păstrat și o notă referitoare la meniul regal din ziua de Paște a anului 1942, o perioadă tumultoasă, în care omenirea se afla în plin război mondial. În acel an, Învierea s-a sărbătorit pe 5 aprilie.
Familia Regală a oferit un dejun regal, la care au participat nouă persoane. Meniul a constat din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată din legume de sezon, pască și fructe.
La cină s-au servit, din nou, ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe.
