Cum îi ținea comunismul pe țărani la muncă? Ce au fost CAP-urile?

06.06.2023
Cum îi ținea comunismul pe țărani la muncă? Ce au fost CAP-urile?

Părinții și bunicii au povești de viață care merită să le ascultăm. Cu ajutorul acestora, aflăm despre evenimentele petrecute în istorie, mai ales în perioada comunistă, o etapă în care regimul a luat cu forța tot ce s-a putut. În multe dintre aceste relatări auzim de CAP, însă puțini tineri știu ce au însemnat pentru oameni. Ce au fost CAP-urile?

Ce a fost CAP (Cooperativa Agricolă de Producție)?

CAP

Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a însemnat pentru România venirea comunismului la putere. Începând cu anul 1949, a început un proces numit colectivizare, care se traduce prin confiscarea pământurilor de la oameni. Visul libertății de după război a fost năruit, iar toate pământurile private au fost transferate în bunuri ale statului.

Pe câmpurile României au început să apară mari hale, în care anual erau depozitate utilajele și grânele societății. În modul acesta a luat naștere o politică comună a agriculturii. Oamenii care nu s-au mutat la orașe și au ales să-și ducă viața în mediul rural au fost nevoiți să lucreze în continuare pământul, doar că acesta nu le mai aparținea. Statul era cel care le asigura locul de muncă în Cooperativele Agricole de Producție. Scopurile CAP-urilor erau: creșterea productivității agricole, asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea piețelor, instituirea unui lanț de aprovizionare sigur.

Cu alte cuvinte, țăranii nu mai aveau dreptul să fie proprietar pe propriul pământ. Toate terenurile erau ale statului, iar oamenii lucrau pentru pentru făurirea socialismului. Aceștia primeau un salariu și o anumită cantitate de producție, porumb, grâu, etc.

În aria fiecărui sat, existau mai multe clădiri care aparțineau fondului de CAP, în care zilnic, veneau la muncă sătenii. În aceste construcții se colectau grâne, animale sau utilaje pentru muncile câmpului.

După Revoluția din 1989, forțele politice române au ajuns la un acord în care s-a decis desființarea CAP-urilor. Prin acest fapt, s-a dat undă verde pentru dreptul la proprietate privată pe terenurile agricole. În prezent, fostele CAP-uri s-au transformat în „Asociații” în care oamenii cu pământ și pe care nu îl pot lucra îl cedează pentru un anumit timp firmelor private. Acestora le revin anual o anumită cantitate de produse sau o sumă de bani.

Cât pământ agricol exista în perioada comunistă?

În perioada comunistă, câmpurile erau pline de săteni și utilaje în încercarea de a realiza planul făcut de partid. Astfel că, pământurile erau ale statului, dar muncite de către săteni. Agricultura a însemnat cel mai important sector în perioada comunistă. Înainte de 1989, existau în România peste 15 milioane de hectare de teren agricol. Grâul și porumbul reprezentau peste 90% din producția totală a acestora.

Un raport al anului 2011 arăta faptul că în România mai erau 8,2 milioane de hectare de pământ arabil. Epoca post comunistă a însemnat privatizarea terenurilor. Acest lucru a dus la o abandonare treptată a suprafețelor, anumite bucăți de pământ nemaifiind lucrate.

Foto: Foaienationala.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Istoria DN1-Valea Prahovei, cel mai înjurat drum din România. Cum a ajuns de la… potecă plină de tâlhari la primul Drum Național?
Istoria DN1-Valea Prahovei, cel mai înjurat drum din România. Cum a ajuns de la… potecă plină de tâlhari la primul Drum Național?
Nu există șofer din România care să nu fi petrecut ore bune pe Valea Prahovei, dacă și-a dorit o escapadă la munte. Unul dintre cele mai tranzitate drumuri din România este o corvoadă... citește tot
Top 3 țări cu cei mai proști locuitori. Statul de pe primul loc are un IQ mediu de 42. Îi trimiți după apă, vin cu pâine! Pe ce loc sunt românii?
Top 3 țări cu cei mai proști locuitori. Statul de pe primul loc are un IQ mediu de 42. Îi trimiți după apă, vin cu pâine! Pe ce loc sunt ...
Nu om fi noi deștepții deștepților, dar parcă nici la coada clasamentului nu suntem. Am zis parcă? Sigur nu suntem. Nivelul IQ-ului unui neam depinde de o sumedenie de factori, de la genetică,... citește tot
Prin ce orașe din România trece Paralela 45? Unde se întâlnesc Meridianul de 25 de grade și Paralela 45?
Prin ce orașe din România trece Paralela 45? Unde se întâlnesc Meridianul de 25 de grade și Paralela 45?
România este situată în emisfera nordică, la intersecția dintre Paralela de 45 de grade latitudine nordică și Meridianul de 25 de grade longitudine estică. De altfel, Paralela 45 traversează... citește tot