E adevărat că în comunism nu exista șomaj și toată lumea avea un loc de muncă?

10.06.2019
E adevărat că în comunism nu exista șomaj și toată lumea avea un loc de muncă?

Comunismul este perioada care a afectat drastic România. Și iremediabil, ar spune alții. Există însă, în gândirea colectivă, ideea că în perioada comunistă toată lumea avea un loc de muncă și nu exista șomaj. Parțial, adevărat. Dar, doar parțial. De ce este o prostie această afirmație?

Ideea că în lumea comunistă nu există șomaj a fost ani de-a rândul punctul forte al propagandei comuniste. Atât în România cât și în restul țărilor din blocul comunist, precum URSS, Ucraina, etc. Se pare însă că adevărul este altul. De la nivel înalt se luau decizii politice pentru ca șomajul să nu fie aplicat.

Avea toată lumea de muncă în comunism?

Regimul comunist aplica un așa zis „șomaj mascat”. Cu alte cuvinte, regimul supradimensiona numărul de angajați în fabrici și uzine chiar dacă aceast lucru ducea la o productivitate redusă. Cu alte cuvinte, mulți oameni aveau un loc de muncă, deși nu munceau. La nivel național exista, în anul 1989, un număr nejustificat de mare de angajați. Puțini știu că, în perioada comunistă, statul a cheltuit resurse uriașe pentru construirea unor capacități de producție care au generat pierderi, dar au asigurat ocuparea forței de muncă.

De ce nu avea niciodată Ceaușescu bani la el?

În plus, în anul 1968, a fost introdusă în Codul Penal infracțiunea de vagabondaj (persoană care deşi are capacitatea de a munci, nu exercită în mod obişnuit o ocupaţie sau profesie ori nu prestează nicio altă muncă pentru întreţinerea sa).

Un alt factor care a dus la un șomaj scăzut în România comunistă a fost interdicția românilor de a munci în străinătăte.

E adevărat că în ’89 România nu avea nicio datorie externă?

Ce este șomajul?

Conform definiției, șomajul este un dezechilibru al pieței muncii și se caracterizează prin existenta unui anumit număr de persoane apte de muncă, disponibile, care nu-și găsesc un loc de muncă, conform dorințelor acestora.

Cele mai noi articole
Cea mai tânără participantă din istoria JO este o româncă
Cea mai tânără participantă din istoria JO este o româncă
Jucătoarea siriană de tenis de masă Hend Zaza a devenit cea mai tânără participantă la JO din ultimii 53 de ani. Recordul este deținut, însă, de o româncă! La momentul la care a concurat,... citește tot
De unde vine numele orașului București?
De unde vine numele orașului București?
București este cel mai important oraș al României. Cu o populație de peste două milioane de locuitori în 2019, așezarea București a fost menţionată pentru prima dată ca oraş în anul... citește tot
De unde vine numele Argentinei și care este legătura cu argintul?
De unde vine numele Argentinei și care este legătura cu argintul?
Argentina este o țară din America de Sud, care acoperă cea mai mare parte din zona sudică a continentului. Statul sud-american se află pe locul 8 în lume ca suprafață și ocupă o zonă mai... citește tot