Cum arăta testamentul lui Vasile Alecsandri? Cui a lăsat averea poetul?

25.01.2021
Cum arăta testamentul lui Vasile Alecsandri? Cui a lăsat averea poetul?

La data de 3 septembrie 1890 se stingea din viață Vasile Alecsandri, unul dintre cei mai mari poeți din istoria României. Cu patru ani înainte să moară, mai exact la 21 septembrie 1886, Alecsandri își redactase testamentul, document prin care averea lui urma să se împartă între soție, fiică și Academia Română.

Testamentul a fost legalizat la tribunal la fix o lună de la dispariția marelui poet în prezența lui Constantin I. Istrati, cel care avea să devină președinte al Academiei Române, funcție pe care a deținut-o între 1913 și 1916.

În conformitate cu actul semnat de Vasile Alecsandri, Academia Română urma să primească toate manuscrisele poetului. De asemenea, fiica poetului, Maria Alecsandri, rămânea cu zestrea care îi fusese dată încă de la căsătoria din anul 1877 cu Dimitrie A. Catargi. Aceasta consta din moşia de la Borzeşti, judeţul Bacău, şi dintr-un trusou în valoare de 2.000 de galbeni.

La rândul ei, soția acestuia, Paulina Alecsandri, îi revenea moşia și pădurea de la Mirceşti, judeţul Roman, şi via de la Socola, comuna Buciumi, judeţul Iaşi, având dreptul de a le cultiva ea însăși sau de a le arenda, „afară însă de a le putea vinde sau a le înstrăina prin schimb”.

De asemenea, Paulinei Alecsandri îi revenea obligaţia de a aduce îmbunătățiri școlii primare din Mirceşti, „încurajând dezvoltarea învăţăturilor folositoare”, precum şi să înzestreze trei fete sărace de pe moşie „dându-le la fiecare câte o pereche de boi şi una vacă”.

Dincolo de aceste obligații, poetul făcuse în testament următoarea mențiune referitoare la soția lui: „O rog, dacă va dispune de mijloace, să clădească o şcoală încăpătoare (…) şi o biserică mică (capelă) cu beciul boltit destinat rămăşiţelor părinţilor mei şi ale întregii familii”.

Cum arăta testamentul lui Vasile Alecsandri?

Vasile Alecsandri nu s-a gândit doar la soție și la fata lui, ci și la nepoatele Margareta și Elena, fetele Mariei și ale soțului acesteia, Dimitrie A. Catargi. Astfel, poetul a scris în testament că, după moartea soției sale, moşia de la Mirceşti și via de la Socola ”vor rămâne dreaptă și deplină proprietate a copilelor Mărgărita și Elena, născute din căsătoria fiicei mele Maria cu Dimitrie A. Catargi”.

Marele poet stipulase în testament faptul că, dacă Paulina Alecsandri, va muri înainte de majoratul celor două nepoate, ”mama lor se va bucura până la acea epocă de uzufructul moșiei Mircești și al viei de la Socola”.

Paulina Alecsandri avea să vândă, la 28 martie 1914, dreptul de uzufruct al moşiei Mirceşti şi al viei de la Socola celor două nepoate, cu condiţia ca „în termen de două luni să doneze Academiei Române, liber de orice sarcină, casa cu toate ecaretele şi cu împrejmuirea de jur împrejur în suprafaţă de 1 ha 48 arii, aşa cum le stăpânim şi cum se găsesc astăzi, fără a se clinti nimic din ele”.

Drept urmare, Margareta și Elena Catargi fac, în ziua de 3 iunie 1914, un act de danie către Academie prin care donează instituției române curtea cu îngrădirea şi cu ecareturile aflate pe moşia Mirceşti. Actul a fost autentificat la Judecătoria Ocolului Rural Mirceşti

Moșia de la Mircești face obiectul unui nou testament, cel al Paulinei Alecsandri. Soția poetului se asigura, astfel, că mobila și casa în care locuia la acea vreme vor rămâne Academiei Române, cu rugămintea ca această casă să fie conservată în cele mai bune condiții și să devină muzeu, un bun național al tuturor românilor.

Cum a împărțit averea poetul?

Practic, toate dorințele lui Vasile Alecsandri fuseseră respectate întocmai. Numai că, moștenitoarele Margareta lui Elena Catargi au refuzat categoric să doneze Academiei Române mobilierul şi obiectele personale ale bunicului lor, spunând că în actul semnat la 3 iunie 1914 respectivele bunuri nu erau menționate în mod clar și că, practic, acestea nu au fost donate odată cu casa.

Litigiul s-a judecat în vara anului 1932 la Tribunalul Roman, instanța de judecată respingând cererea celor două nepoate ale poetului. Astfel, Academia Română era declarată oficial proprietara exclusivă asupra tuturor lucrurilor aflate în casa şi în curtea de la Mirceşti.

Cele două moștenitoare nu au cedat și au făcut recurs. Acesta a fost admis de Curtea de Casaţie, care a dispus judecarea din nou a litigiului de către Curtea de Apel Iaşi. După un proces care a durat 6 ani, în ziua de 9 noiembrie 1940, Curtea de Casație admite în parte apelul Academiei Române și le obligă pe surorile Catargi să lase în posesia Academiei mobilerul din camera-birou a casei de la Mircești. Decizia tribunalului a rămas definitivă și executorie.

Din păcate, potrivit sursei, Academia Română nu se poate bucura de moştenirea primită de la Vasile Alecsandri deoarece proprietatea de la Mirceşti este trecută în mod abuziv de către regimul comunist în posesia Ministerului Artelor şi Informaţiilor, instituție nou-înfiinţată.

Casa de la Mirceşti a devenit muzeu memorial începând cu anul 1957, iar după 1989 a fost trecut în patrimoniul public al Consiliului Judeţean Iaşi.

În 2005 a început un nou proces între Academia Română şi Consiliului Judeţean Iași, în care s-a solicitat restituirea în natură a moşiei de la Mirceşti. După trei ani de judecată, în 2008, conacul de la Mirceşti revine, în sfârșit, în proprietatea Academiei României, aşa cum şi-a dorit soţia poetului.

Foto: Wikipedia

Cele mai noi articole
Care este povestea castelului regal de la Săvârșin? Când a fost construit?
Care este povestea castelului regal de la Săvârșin? Când a fost construit?
Puțini români cunosc faptul că, undeva pe valea Mureșului, în localitatea Săvârșin din județul Arad, există un imens domeniu în mijlocul căruia se află un castel, care adăposește o... citește tot
Curiozități despre ursul carpatin. Unde trăiește, cum arată, ce mănâncă?
Curiozități despre ursul carpatin. Unde trăiește, cum arată, ce mănâncă?
Ursul carpatin sau ursul brun, așa cum mai este el denumit, reprezintă un adevărat simbol al rezistenței, a puterii și a vitalității, fiind supranumit „regele munților”. Este un animal cu... citește tot
Cât costă un zbor cu elicopterul? Ce poți vedea de sus?
Cât costă un zbor cu elicopterul? Ce poți vedea de sus?
Lumea văzută de sus este mult mai frumoasă. O plimbare cu elicopterul îți poate schimba percepția despre viață. Cu toate că poate părea ceva la care nu mulți oameni au acces, lucrurile... citește tot