Amantele au jucat un rol important în istoria Țărilor Române. De la Domnița Velica, amanta lui Mihai Viteazul, Maria Voichița, marea iubire a lui Ștefan cel Mare sau Maria Obrenovici, ibovnica lui Al. Ioan Cuza, doamnele au influențat deciziile politice ale conducătorilor. Totuși, femeia cu cea mai mare influență este, de departe, Elena Lupescu, cea care i-a sucit complet mințile lui Carol al II-lea. Totuși, cine a fost fetița Elena Lupescu și unde a copilărit?
Elena Lupescu, cea care avea să devină amanta lui Carol al II-lea, s-a născut într-o familie de evrei, pe data 15 septembrie 1895 la Iaşi. Tatăl său, Nahum Grünberg, era farmacist, iar mama ei, Eliza Falk, fusese dansatoare. Ulterior, părinții Elenei s-au convertit la creștinism și capul familiei și-a luat numele Nicolae Lupescu.
Pe când Elena era mică, familia Lupescu a părăsit Iașiul pentru Sulina. Aici și-a petrecut Elena, Magda cum era alintată de apropiați, copilăria.
După câţiva ani de stat la Sulina, farmacistul Lupescu s-a mutat la Bucureşti, iar Magda, cum era cunoscută Elena Lupescu, este înscrisă la o şcoală catolică, unde supravegherea strictă era făcută de călugăriţe.
În anul 1912, familia se întoarce la Iaşi, oraş unde Elena avea să-şi cunoască viitorul soţ – locotenentul Ion Tâmpeanu. Cei doi s-au căsătorit la 17 februarie 1919, la Iaşi, dar căsnicia n-a rezistat. Motivul? Elena avea numai 16 ani și era extrem de ușuratică. Aceasta nu rata nicio ocazie de a-și înșela bărbatul.
Ion Tâmpeanu a devenit în scurt timp deja ţinta ironiilor Iașiului din cauza Elenei, astfel că s-a separat de cea care avea să devină cea mai influentă femeie din istoria recentă a României. Ea este femeia pentru care Carol al II-lea a renunţat la tron şi la titlu și a ales să trăiască în exil sub un alt nume, Carol Caraiman.
Cei doi amorezi s-au cunoscut în anul 1904, în timpul unei vizite făcute de Elena și tatăl ei la Regina Elisabeta. Ea avea pe atunci doar 9 ani, iar Carol 19. Elena avea să-l reîntâlnească pe Carol în anul 1925, adică la mai bine de două decenii de la prima lor întâlnire.
Revederea cu marea ei iubire a povestit-o Duduia Elena în memoriile sale: „Poate că nici nu ne-am fi întâlnit, dacă nu s-ar fi întâmplat să luăm parte, atât eu, cât şi prinţul, la o recepţie în casa unui ataşat. Cum m-a văzut, prinţul s-a apropiat de mine spunându-mi: ‘Aş dori mult să reluăm vechea noastră prietenie’. L-am privit lung şi, văzându-l cât era de deprimat şi cât părea de obosit, m-am înduioşat şi nu i-am putut rezista. Şi fără nici un gând, fără să-mi treacă prin minte că mi-l voi face prieten, i-am răspuns din tot sufletul: ‘Te aştept mâine în apartamentul meu’. Şi aşa a început să de dezvolte în sufletul meu de femeie sentimente noi pentru băiatul sfios care la prima noastră întâlnire căuta să mă hrănească cu bomboane”.
După o noapte de amor nebun, cei doi îndrăgostiţi nu s-au mai despărţit. Ei au fugit la Veneţia şi într-o scrisoare trimisă mamei sale, Regina Maria, principele a cerut „să fie şters din registrul familiei regale şi să i se acorde dreptul de a trăi sub un alt nume”.
În februarie 1926, Carol al II-lea devine Carol Caraiman după ce tatăl lui Carol, Regele Ferdinand, hotărăște ca fiului său să i se elibereze un pașaport diplomatic cu acest nume. După ce s-au ascuns prin Milano, Nisa, Monte Carlo, Cannes și Biaritz, Carol şi Elena s-au stabilit la Paris.
Patru ani mai târziu, sătul de vacanțe prin Europa, Carol s-a întors în România, și-a înlăturat fiul de la tron, pe Regele Mihai, şi s-a proclamat rege. Pe Elena Lupescu, cea care primise porecla „Roaiba”, a lăsat-o inițial la Paris, părăsirea ei fiind condiţia impusă lui Carol pentru revenirea pe tron.
Cu toate acestea, după ce s-a instalat ca rege, Carol a adus-o în țară pe Elena și i-a cumpărat o casă în cea mai selectă zonă a Capitalei. Când a pierdut tronul, Carol și Elena au părăsit ţara într-un tren cu 12 vagoane, pline cu tablouri şi bogăţii și s-au stabilit la Estoril, în Portugalia.
