Anul acesta, pe 20 iulie, s-au împlinit 93 de ani de la moartea Regelui Ferdinand. În aceeași zi, Mihai I, pe atunci în vârstă de doar 5 ani, devenea Regele României. În acea zi tristă pentru întregul popor român, Ferdinand se stingea din viață mult prea devreme, la doar 62 de ani, din cauza unei boli necruțătoare.
Deși german la origine, el s-a manifestat întotdeauna ca un patriot român adevărat în toți anii de domnie, motiv pentru care a fost atât de iubit de popor.
Ferdinand și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din orașul natal Sigmaringen, situat în sudul Germaniei. În anul 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel și a fost numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei. A urmat apoi cursurile Universității din Leipzig și ale Școlii Superioare de Științe Politice și Economice din Tübingen, pe care le-a absolvit în anul 1889.
În anul 1881, după ce tatăl și fratele său mai mare, Wilhelm, renunțau atunci și în viitor la drepturile de succesiune la coroana regală a României, este declarat moștenitor al Coroanei României și Alteță regală, Principe al României.
Din acel moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată. Până să devină rege nu s-a implicat în treburile țării, respectând astfel Constituția, potrivit Istorie pe scurt.
Ferdinand a domnit timp de 13 ani, în condiții deosebit de grele, însă, cu toate acestea, a reușit să înfăptuiască lucruri cu adevărat mărețe. În timpul domniei sale, începută în 1914, s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918, iar mai târziu Ferdinand a fost cel care a pus bazele reformelor electorală și agrară și a dat țării Constituția din 1923.
Din păcate, starea de sănătate a Regelui avea să se înrăutățească. Un episod nefericit petrecut în 1924 la o partidă de vânătoare și, mai apoi, o tromboflebită aveau să-l afecteze serios pe Ferdinand.
Ulterior, suferința provocată de un cancer la intestin devenise insuportabilă. La începutul anului 1927, boala incurabilă de care suferea a intrat în stadiu terminal, iar starea de sănătate a Regelui Ferdinand se agrava de la o zi la alta. Medicii nu-i mai dădeau nici o speranță…
Drept urmare, în luna iunie a aceluiași an, au fost organizate alegeri, câștigate detașat de liberali. Aceștia au format un guvernul avându-l drept premier pe I. C. Brătianu, apropiatul colaborator al lui Ferdinand.
Ferdinand a fost vegheat pe patul de moarte de Regina Maria și de copiii lor Maria, Elisabeta, Prințul Nicolae și Principesa Ileana. La un moment dat, a părut că Regele își revine, el spunând cu ultimele puteri
„Mă simt obosit… obosit… obosit…”
Acestea aveau să fie ultimele sale cuvinte.
Moartea lui a fost plânsă de toată suflarea românească. Ferdinand a avut parte de funeralii impresionante. Pe tot drumul de la Sinaia la București și, mai apoi, spre Curtea de Argeș – unde este înmormântat – zeci de mii de oameni și-au luat rămas bun de la Regele tuturor românilor.
Foto: Wikipedia
