Domnia lui Carol al II-lea al României a fost una plină de controverse. Statutul său regal i-a adus multiple beneficii de care el a profitat, având o piață plină de aventuri, gândindu-se, în multe dintre cazuri, numai la el. Părinții săi, regele Ferdinand și regina Maria, au încercat să îl facă să înțeleagă importanța regenței și să conștientizeze îndatoririle care îi revin față de țară.
Înainte de a ajunge pe tron, Carol al II-lea a renunțat la dreptul său prin naștere de patru ori. Firea s-a egocentristă a fost observată de mama lui, Regina Maria, care i-a avertizat pe politicienii din acea vreme ce îl doreau pe tron cu orice preț.
Voi îl vreți pe Carol rege. Într-o zi poate îl veți avea. Să vă ferească Dumnezeu de acea zi!, i-a spus regina Maria lui Mihail Sturdza, membru al Legiunii Arhanghelul Mihai, viitor ministru de Externe în guvernul Ion Antonescu.
1. La sfârșitul Primului Război Mondial principele Carol era comandant de unitate și a ales să dezerteze, fugind împreună cu Zizi Lambrino, prima sa iubită. Drept urmare, pe data de 2 septembrie 1918 acesta a anunțat în scris că a renunțat la tron. Regele Ferdinand îi trimite o telegramă pe 8 septembrie 1918, prin care îi cere să revină în țară și însărcinează un apropiat să îl aducă chiar cu forța dacă este nevoie.
Înainte de a întrebuința forța asigurați-vă că nu mai este nici o nădejde de a obține reîntoarcerea la sentimentul realității, a afirmat regele Ferdinand.
Carol a fost adus în țară și a fost pedepsit cu 75 de zile de arest la Horvița. Inițial, acesta se căsătorise la Odessa cu Zizi Lambrino, însă căsnicia a fost anulată.
2. Pe data de 1 august 1919, Carol a renunțat din nou la tron când România se afla în război cu Ungaria. Acesta trimite câte un document oficial regelui Ferdinand și fiecărui lider de partid prin care își anunța intenția. Ca atare, el a fost trimis pe frontul de la Tissa și ulterior într-o călătorie în Asia, în cursul căreia a vizitat: Japonia, India și Egipt. După ce s-a întors în țară, s-a căsătorit cu cu A.S.R. Elena a Greciei, pe 10 martie 1921. Spiritul său aventurier însă nu s-a oprit aici.
3. Carol al II-lea începe aventura cu Elena Lupescu. Cei doi ajung la Veneția înainte de Crăciun, iar pe data de 12 decembrie 1925 a anunțat că renunță din nou la tron. Regele Ferdinand nu a văzut cu ochi buni decizia fiului său, însă spera ca acestuia să revină mintea la cap.
Să fiu șters dintre membrii familiei Domnitoare a României, să mi se acorde un nume sub care îmi voi putea alcătui o nouă stare civilă; mă angajez să nu mă mai întorc în țară timp de 10 ani fără a fi chemat de cei în drept și fără autorizația Guvernului, a scris Carol al II-lea în actul oficial.
4. Pentru a fi sigur că este înțeles, Carol al II-lea a mai trimis un document oficial în care renunța pentru a patra oară la tronul României. Pe data de 31 decembrie 1925 Ferdinand a convocat Consiliul de Coroană, la Castelul Peleș, și totul a devenit oficial. Drept urmare, regele Ferdinand a hotărât ca fiul lui Carol al II-lea, Mihai I, să fie următorul pretendent la tron, chiar dacă este minor.
După moartea regelui Ferdinand, politicienii români de la acea vreme au făcut tot posibilul pentru a-l aduce pe tron pe Carol al II-lea. Acest lucru a fost posibil după ce a fost anulat testamentul regal, dar și cu complicitatea Ungariei care primise o atitudinea favorabilă revizuirii păcii de la Trianon.
Parlamentul a votat anularea actului din 4 ianuarie 1926 (documentul prin care Mihai I era următorul pretendent la tron), dându-i posibilitatea lui Carol să devină rege al României. Acesta s-a instalat oficial pe 8 iunie 1930. A urmat un deceniu de instabilitate politică, dictatură, pierderea multor teritorii (Basarabia, Nord- Vestul Transilvaniei, Cadrilaterul) și asasinate politice, potrivit historia.ro.
Foto: Wikipedia.org
