Se spune că în spatele oricărui bărbat puternic stă o femeie și mai puternică, iar oamenii de stat nu fac excepție de la această regulă. Nu de puține ori s-a întâmplat ca în spatele unor conducători să se afle nu doar soțiile devotate ale acestora, ci și amantele lor, care și-au pus amprenta pe liderii care le-au căzut în mreje și chiar pe soarta naţiunilor conduse de aceștia.
De-a lungul istoriei românilor au fost domnitori care s-au aflat în această situație, iar unul dintre aceștia a fost chiar domnitorul Moldovei din perioada 1457-1504, Ștefan cel Mare. Amanta acestuia, care avea să-i devină mai târziu soție, a fost Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, voievodul Ţării Româneşti, fratele bun al lui Vlad Ţepeş.
Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, voievodul Țării Românești, a fost căsătorit de trei ori, iar de fiecare dată a luat de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă.
Prima soție a fost preafrumoasa Evdochia din Kiev, cu care Ștefan cel Mare s-a căsătorit la 5 iunie 1463. Soră a cneazului Simion, vasal al regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei, Evdochia s-a stins din viaţă după patru ani de căsnicie, lăsându-i în grija voievodului moldovean pe cei doi copii, Alexandru și Elena.
După cinci ani de văduvie, în 1472, voievodul Ștefan avea să se recăsătorească tot cu o prinţesă ortodoxă, Maria Asanina Paleologhina, care provenea din familia princiară de Theodoro-Mangop.
În același an, oastea lui Ștefan cel Mare avea să-l învingă pe câmpul de luptă pe Radu cel Frumos și să-l alunge de pe tronul Țării Românești. În urma câștigării războiului, Ștefan le-a luat prizoniere pe Maria Despina, soția lui Radu cel Frumos, și pe fiica acestuia, Maria Voichița, care însă erau tratate cu cinstea cuvenită.
Domnitorul Moldovei s-a îndrăgostit iremediabil de frumoasa adolescentă, care i-a devenit rapid amantă. Istoricii spun că Ştefan nu se sfia să se afișeze cu Voichița, iar aceasta, deşi prizonieră, nu îi refuza avansurile. Nici măcar naşterea gemenilor din căsătoria cu Maria de Mangop nu l-a oprit pe voievod să-şi iubească ostatica.
Chinuită de faptul că trăia sub acelaşi acoperiş cu amanta lui Ștefan și de infidelităţile şi aventurile acestuia, Maria de Mangop a suferit foarte mult și, în cele din urmă, s-a stins prematur în anul 1477.
După moartea acesteia, în vara anului 1478, Maria Voichița a devenit Doamna Moldovei. Noua soţie i-a dăruit lui Ștefan un băiat, în 1479, care a fost botezat Bogdan-Vlad, şi două fete, scrie historia.ro. Prima, Ana, a murit de copilă fiind înmormântată la Mănăstirea Bistriţa, iar cea de-a doua, Maria, numită și Cneajna, a fost căsătorită în Polonia, unde a și murit fără urmași. Ea a fost adusă în ţară și reînhumată la Putna din voia nepotului ei, Ștefan cel Tânăr al Moldovei.
Influenţa Mariei Voichița asupra soţului a fost destul de importantă și se regăsește în construirea mai multor biserici după anul 1487: Putna, Milișăuți-Bădeuți, Pătrăuți, Voroneţ, Sf. Ilie din Suceava, Bălineşti, Dorohoi. La aceasta din urmă se află un superb portret al Mariei Voichiţa.
Foto: Doxologia
