Bucureştiul, capitala României, este așezat în sud-estul ţării, unde acum câteva sute de ani se întindeau Codrii Vlăsiei. Astăzi, însă, găsim doar mici porțiuni de pădure.
Bucureștiul este traversat de râul Dâmboviţa și lacurile din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în timpul toridelor zile de vară.
Primul document care atestă existența Bucureștiului ar fi apărut pe 20 septembrie 1459 în timpul domniei lui Vlad Țepeș, însă legenda spune că întemeietorul capitalei ar fi Bucur Ciobanul. Cercetările istorice şi în principal cele arheologice au scos la iveală vestigiile unei cetăţi, probabil prima, databilă încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea.
Primăria Capitalei s-a înființat în anul 1864, pe 7 august, iar de atunci până în prezent, Bucureștiul a avut 91 de mandate de primari. Unii dintre ei au ocupat acestă funcție de două ori și s-au remarcat prin munca depusă și deciziile favorabile dezvoltării capitalei.
Primul primar pe care Bucureștiul l-a avut a fost politicianul și generalul Bogdan Vlădoianu. Mandatul acestuia s-a întins de la 7 august 1864 la octombrie 1865.
Primarii care și-au pus amprenta cu adevărat au fost cei din perioada interbelică (1918-1939), atunci când Bucureștiul a înflorit și s-a dezvoltat spectaculos.
Modernizarea Bucureștiului se asociază cu trei nume importante Pake Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea şi Dem I. Dobrescu.
După mandatele scurte ale politicianului Vintilă I. Brătianu şi Grigore Gheorghe Cantacuzino a urmat o altă prezență remarcabilă a istoriei Capitalei.
Dem I. Dobrescu, poreclit „primarul târnăcop”, a fost preocupat de urbanism. Mandatul său a durat cinci ani, între februarie 1929 şi ianuarie 1934 și în timpul acestuia, el a cerut lărgirea străzilor, inclusiv a Căii Victoriei.
Dobrescu își dorea ca orașul să arate cât mai bine și pentru a face acest lucru, a proiecte care vizau construirea străzilor drepte şi îndreptarea celor care au fost construite strâmb. Tot el a fost cel care a interzis scăldatul în Dâmbovița pentru că de aici venea și apa potabilă pentru o bună parte din locuitorii Capitalei.
„Primarul târnăcop” a făcut parcurile Snagov şi Băneasa și a deschis primele terenuri de sport comune. La comanda lui au fost montate la colţurile străzilor fântâni publice şi au fost plantați copaci în tot Bucureştiul.
Presa vremii îl numea „primarul milostiv”, „primarul dreptăţii”, „primarul mahalalelor” sau „logodnicul aiurelii”.
În perioada comunisumului, scaunul primăriei capitalei a fost ocupat de Victor Dombrovski (1938-1940), Victor Dombrovski (1938-1940, 1944 -1948), Nicolae Pârvulescu (1948 -1949), Ion Cosma (1962 – 1968), Radu Constantin (1988 – 1989).
Ion Dincă a fost general de armată și membru al Partidului Comunist Român. Între iunie 1976 – februarie 1979 a fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București.
El nu a rămas în istorie datorită realizărilor, ci mai degrabă pentru porecla sub care era cunoscut, și anume „Te-leagă”. Dincă era un individ impulsiv și nu ezita să aresteze chiar și membrii importanți ai aparatului de stat. De „nervii” lui nu a scăpat nici măcar fostul șef al spionajului extern, generalul Pleșiță.
Foto: observator news & adevărul.ro
