Cine a fost primarul care i-a forțat pe bucureșteni să se spele?

15.09.2020
Cine a fost primarul care i-a forțat pe bucureșteni să se spele?

Cel de-al treilea fiu al lui I.C. Brătianu a fost Vintilă I.C. Brătianu și s-a născut la București pe data de 16 septembrie 1867.

Acesta a urmat studiile la Paris și a s-a întors în țară cu diplomă de inginer. De-a lungul timpului, el a ocupat funcții importante, cum ar fi secretar general în Ministerul Finanţelor, primar al Bucureştiului, ministru de război în timpul Primului Război Mondial, ministru de finanţe, Prim-ministru, şef al Partidului Naţional Liberal, director al Băncii Româneşti dar şi cenzor şi director la Banca Naţională.

În anul 1907 a fost ales primar al Bucureștiului și timp de trei ani, Brătianu a demonstrat locuitorilor că este un bun economist, politician și un administrator desăvârșit al bucureștenilor. Datorită realizărilor din timpul mandatului său, Bucureștiul a fost ridicat la rangul de capitală europeană.

Împărțirea Bucureștiului

Pasionat fiind de arhitectură, primarul Brătianu a pus în aplicare un plan de sistematizare a orașului. Conform adevărul.ro, în acest plan erau delimitate o zonă centrală, o zonă pentru oamenii de rând, cu locuinţele ieftine, o zonă de vile, dar şi o „zonă a industriilor insalubre”. Ulterior, au fost stabilite intrările în oraş şi bulevardele radiale. A fost revizuit regulamentul de construcţii şi au fost impuse noi reguli pentru clădirea caselor.

De asemenea, Brătianu a avut un proiect imobiliar prin care îi ajuta pe cei cu venituri modeste din cartierele periferice să își achiziționeze o locuință. Avansul care trebuia plătit era doar 10 %, iar acest proiect era dedicat muncitorilor, funcţionarilor publici sau privaţi, dar şi meseriaşilor care nu aveau salariul mai mare de 250 lei lunar.

Alimentarea cu apă a orașului

Brătianu a continuat și proiectele începute de ceilalți primari dinaintea lui. El a iluminat mai multe străzi din București, a pavat drumuri și a construit școli și dispensare.

Brătianu a avut o mare contribuție şi în activitatea referitoare la alimentarea cu apă a oraşului. Acesta a decis ca inginerii români să continue lucrările începute de străini și a renunțat la un contract care era dezavantajos primăriei.

Toate instalaţiile de apă ale abonaţilor au avut contoare la decizia primarului. Acesta a motivat că este o măsură pentru a nu se mai risipi apă. Pe de altă parte, îngrijorarea celor care se preocupau de igiena oraşului era că acest lucru îi va determina pe bucureşteni să facă economii. Pentru a evita acest lucru s-a fixat o cantitate minimă obligatorie pentru consum, pe care fiecare abonat urma să o plătească, chiar dacă aceasta nu se consuma. Acest lucru asigura, într-o anumită măsură, curăţenia oraşului.

Cele mai noi articole
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
Mulți dintre români au jucat, măcar o dată, la Loto 6 din 49. Pentru a pune mâna pe marele premiu săptămânal, participanții trebuie să ghicească 6 numere din 49. Sunt puțini cei care s-au... citește tot
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Astăzi, România se află la coada Europei când vine vorba despre infrastructură. Totuși, au fost perioade în care în România se dădea tonul în materie de construcții. De exemplu, în anul... citește tot
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Bucureștiul este cel mai mare oraș din România. Suprafața Capitalei măsoară 228 de km pătrați și are o zeci de mii de bulevarde și străzi adiacente. Numele acestora este dat de autoritatea... citește tot