De cele mai multe ori, neologismele sunt folosite pentru a numi concepte noi cum ar fi descoperirile sau invențiile. Există însă și situații în care noțiunile vechi care au suferit o schimbare radicală și sunt înlocuite de neologisme. Mulți dintre noi folosesc în limbajul de zi cu zi o mulțime de neologisme. Vorbitorii din mediul urban folosesc mai multe neologisme decât cei din mediul rural.
În limba română, majoritatea neologismelor au pătruns după anul 1830. Cele mai multe neologisme pătrund, pentru început, în stilul ştiinţific (domeniul terminologiilor de specialitate) şi în cel oficial administrativ. Rolul neologismelor în limba română este acela de a contribui la modernizarea lexicului românesc.
Se consideră a fi neologisme cuvintele internaţionale care au pătruns la noi începînd de pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Iată câteva exemple de neologisme: judo, site, week-end, puzzle, blog, robot, internship, marketing, mass-media, job etc.
Printre neologismele apărute recent în limba română se numără: marketing, management, lobby, parking, CEO, CFO, PR, etc.
Limba română s-a îmbogățit prin neologisme fie prin împrumutul exact al cuvintelor din alte limbi, fie prin adăugarea de sufixuri sau prefixuri. Conform lingviștilor, neologismele sunt necesare însă ar trebui să fie folosite cu măsură. Toate limbile occidentale conțin neologisme însă limba engleză (mixer, cocktail, cross, bridge, cowboy, bodyguard, babysitter, show, diesel, jeep, etc.), cea mai vorbită la nivel mondial, este cea care dă cele mai multe cuvinte.
Iată și câteva exemple de neologisme din alte limbi străine:
Neologisme din franceză: acetonă, absent, elev, bleumarin
Neologisme din italiană: pizza, paste, spaghete, pian, cuvertură, incognito, apartenență
Neologisme din germană: cremvurst, rucsac, fasung, halta, foraiba, marțipan, polițist, abțibild, șmecher, mahăr,
