Ce sunt diminutivele? Exemple de diminutive

11.10.2022
Ce sunt diminutivele? Exemple de diminutive

Limba română este plină de cuvinte care pot fi derivate ușor, oferind o semnificație mai duioasă și mai sensibilă frazei. Diminutivele au această putere, fiindcă atunci când sunt folosite schimbă cu totul tonul vorbirii. Simplu vorbind, termenul diminutiv se referă la un cuvânt care a fost micșorat, fiind un derivat al cuvântului de bază.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, diminutivul este definit ca „1. (Cuvânt) derivat cu ajutorul unui sufix prin care se denumesc ființe, obiecte etc. considerate (în mod real sau afectiv) mai mici decât cele exprimate de cuvântul de bază. 2. Nume de persoană format cu un sufix diminutival sau prescurtare familiară și alintătoare a unui nume de persoană. 3. Care micșorează, scade”.

Exemple de diminutive

Specialiștii în lingvistică au explicat faptul că un diminutiv rămâne aceeași parte de vorbire ca și cuvântul bază. În limba noastră diminutivele se construiesc de la substantive, adjective și, mai rar, de la adverbe și pronume. Cu alte cuvinte spus, diminutivele se formează prin derivare, în special cu sufixe. Limba română este una complexă, iar unele cuvinte pot primi un singur sufix, în timp ce altele pot avea chiar și două.

Iată câteva exemple de diminutive construite de la substantive:

În ceea ce privește adjectivele, diminutivele au puterea de a atenua caracteristicile exprimate:

slăb, grăs, urâțică, frumușică, prostuță etc.

Iată exemple de diminutive formate din adverbe: tărişor, repejor, binișor, etc.

Foarte rare sunt diminutivele construite din pronume: mătăluță, cutărică, etc.

Termenul „diminutiv” a apărut în limba română mai târziu decât alte cuvinte și provine de la francezul „diminutif” care, la rându-i, este descendentul latinescului „diminutivus”, un derivat al verbului „diminuere” care se traduce prin „a micșora”.

Trebuie precizat că există diminutive care sunt formate prin compunerea a două termene. De exemplu, minifustă, microbuz etc. Conform Wikipedia.org, fenomenul de pierdere a sensului diminutiv se manifestă și în cursul istoriei limbii, când cuvinte formate prin derivare cu sufixe pierd parțial sau total sensul cuvântului bază, deși acesta se păstrează, sau când cuvântul bază iese parțial sau total din uz, fiind înlocuit de cuvântul format de la el. Astfel au fost construite substantive ca: albăstriță sau lăcrămioară.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum miroase în spațiul cosmic?
Cum miroase în spațiul cosmic?
Te-ai întrebat vreodată, privind spre stele, ce miros are infinitul? Deși spațiul este, în esență, un vid în care sunetul nu circulă și respirația fără mască este imposibilă, acesta... citește tot
Se scumpesc abonamentele la metrou în București. Cum poți să-ți cumperi cartelă mai ieftină și să economisești până la 400 de lei pe an?
Se scumpesc abonamentele la metrou în București. Cum poți să-ți cumperi cartelă mai ieftină și să economisești până la 400 de lei pe an?
Veste proastă pentru bucureștenii care circulă zilnic cu metroul: începând cu data de 1 mai 2026, tarifele Metrorex vor suferi o majorare semnificativă, de aproximativ 40%. Totuși, există o... citește tot
Orașul scufundat de la Bezidu Nou: Povestea tragică a satului din Transilvania inundat intenționat, unde turla bisericii încă iese din apă
Orașul scufundat de la Bezidu Nou: Povestea tragică a satului din Transilvania inundat intenționat, unde turla bisericii încă iese din apă
Există locuri în România unde timpul nu a fost măsurat în ore, ci în centimetri de apă care urcau implacabil pe zidurile caselor. Bezidu Nou, un sat pitoresc din județul Mureș, este astăzi... citește tot