Ce sunt diminutivele? Exemple de diminutive

11.10.2022
Ce sunt diminutivele? Exemple de diminutive

Limba română este plină de cuvinte care pot fi derivate ușor, oferind o semnificație mai duioasă și mai sensibilă frazei. Diminutivele au această putere, fiindcă atunci când sunt folosite schimbă cu totul tonul vorbirii. Simplu vorbind, termenul diminutiv se referă la un cuvânt care a fost micșorat, fiind un derivat al cuvântului de bază.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, diminutivul este definit ca „1. (Cuvânt) derivat cu ajutorul unui sufix prin care se denumesc ființe, obiecte etc. considerate (în mod real sau afectiv) mai mici decât cele exprimate de cuvântul de bază. 2. Nume de persoană format cu un sufix diminutival sau prescurtare familiară și alintătoare a unui nume de persoană. 3. Care micșorează, scade”.

Exemple de diminutive

Specialiștii în lingvistică au explicat faptul că un diminutiv rămâne aceeași parte de vorbire ca și cuvântul bază. În limba noastră diminutivele se construiesc de la substantive, adjective și, mai rar, de la adverbe și pronume. Cu alte cuvinte spus, diminutivele se formează prin derivare, în special cu sufixe. Limba română este una complexă, iar unele cuvinte pot primi un singur sufix, în timp ce altele pot avea chiar și două.

Iată câteva exemple de diminutive construite de la substantive:

În ceea ce privește adjectivele, diminutivele au puterea de a atenua caracteristicile exprimate:

slăb, grăs, urâțică, frumușică, prostuță etc.

Iată exemple de diminutive formate din adverbe: tărişor, repejor, binișor, etc.

Foarte rare sunt diminutivele construite din pronume: mătăluță, cutărică, etc.

Termenul „diminutiv” a apărut în limba română mai târziu decât alte cuvinte și provine de la francezul „diminutif” care, la rându-i, este descendentul latinescului „diminutivus”, un derivat al verbului „diminuere” care se traduce prin „a micșora”.

Trebuie precizat că există diminutive care sunt formate prin compunerea a două termene. De exemplu, minifustă, microbuz etc. Conform Wikipedia.org, fenomenul de pierdere a sensului diminutiv se manifestă și în cursul istoriei limbii, când cuvinte formate prin derivare cu sufixe pierd parțial sau total sensul cuvântului bază, deși acesta se păstrează, sau când cuvântul bază iese parțial sau total din uz, fiind înlocuit de cuvântul format de la el. Astfel au fost construite substantive ca: albăstriță sau lăcrămioară.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Întrebarea „De ce doar bărbații au voie să gătească sushi?” circulă des în spațiul public, însă ea pornește dintr-un amestec de mituri, jumătăți de adevăr și interpretări... citește tot
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
În anul 1998, Bill Morgan, un șofer de camion din Australia în vârstă de 37 de ani, părea să fie cel mai ghinionist om de pe planetă. În timp ce se afla la muncă, a fost implicat într-un... citește tot
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Filmul „Cravata Galbenă” prezintă extraordinara poveste a lui Sergiu Celibidache (1912-1996), unul dintre cei mai celebri și mai controversați dirijori ai secolului al XX-lea. Pelicula este... citește tot