Curând ne vom afla din nou în ziua de Paște adunați la masă alături de cei dragi. Românii sunt obișnuiți ca în zi de sărbătoare, toate rudele să fie adunate și să mănânce împreună. Fie că vorbim despre 1900 sau 2023, bucatele au rămas aceleași. Ce mănâncă românii de Paște și cum arată masa vecinilor balcanici?
De cele mai multe ori, sărbătorile înseamnă alerte pentru medici. Motivul este simplu. Bucatele bogate de pe mese îi fac pe români să uite despre limitele admise. România este o țară în care fiecare regiune are bucate specifice.
Fie că vorbim de Oltenia, Moldova sau Crișana, gospodinele se asigură că mâncarea tradițională nu lipsește din farfuriile familiei. Tot ceea ce se mănâncă de Paște are o însemnătate aparte. Mielul și ouăle sunt cele mai răspândite mâncăruri în această perioadă.
Toată țara prepară friptură, drob sau ciorbă, dar sunt câteva preparate specifice în fiecare zonă. Astfel că, în Muntenia și Oltenia se gătește stufat, o mâncare cu miel și multe verdețuri de primăvară. Tot în Oltenia se face tocană de miel cu praz.
În Bucovina, celebrele ouă au un aspect deosebit și se mănâncă fără sare. Tradiția spune că dacă se oul se mănâncă cu sare, vei transpira tot anul. În Moldova se găsește borșul de miel, iar în Ardeal ciorba de miel are smântână din belșug. O tradiție spune că în ciorba de miel trebuie fiartă și căpățâna. Bărbatul casei mănâncă limba, iar soția creierul.
Zona Balcanilor se bucură de o istorie similară. Majoritatea țărilor au trăit secole întregi sub control otoman și decenii sub cel al URSS-ului. Astfel că, cele mai multe obiceiuri sunt comune. De exemplu, mărțișorul din luna Martie se găsește atât în România, cât și în Bulgaria, Serbia sau Muntenegru.
Ouăle roșii, mielul și cozonacii sunt mâncăruri omniprezente și în țările vecine. În Bulgaria se prepară un cozonac numit kulich. Este deosebit prin forma sa cilindrică. În Ucraina se prepară pashka. Este o prăjitură ritualică și are formă piramidală.
Foto: Caietulcuretete.com
