„No, tulai Doamne!” este o expresie pe cât de ciudată, pe atât de ardelenească. Este folosită zilnic de sute de mii de oameni dintr-o anumită regiune a țării. La ce face aceasta referire?
România este împărțită în mai multe regiuni, în concepția publică, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Moldova și Transilvania. Fiecare zonă vine cu specificul ei și cu un limbaj propriu. De aceea, multe cuvinte folosite de exemplu în regiunea Olteniei vor părea ciudate în Bucovina sau în Transilvania.
Aceste regionalisme specifice fiecărei zone sunt greu de înțeles, uneori, pentru alți oameni. așa este și cazul termenului tulai din expresia “tulai Doamne”. Cuvântul este folosit intens de ardeleni atunci când vor să exemplifice o situație.
Ardelenii utilizează o serie de cuvinte proprii care îi separă, ca și limbaj, de celelalte regiuni ale țării. Printre acestea se găsește și termenul „tulai”, folosit împreună cu „Doamne”. Așa a luat naștere expresia „tulai Doamne”, care are rolul de a atrage atenția asupra unui eveniment.
Potrivit specialiștilor în lingvistică, „tulai” provine din limba maghiară de la cuvântul „tolvaj”, care înseamnă „tâlhar”. Cu timpul, termenul a devenit „hoții”, iar expresia scotea în evidență o situație neplăcută. Anii au trecut, iar în concepția publică „tulai” a devenit „vai”. Astfel că sintagma „tulai Doamne” poate fi interpretată ca „vai Doamne”.
Această asociere de cuvinte este folosită, în special, de ardeleni pentru a exprima o mirare, o uimire față de o situație sau un eveniment. Specifică Ardealului este și interjecția „ioi”, care poate fi tradusă tot ca o mirare, „oau” sau „vai”. Așadar, în Transilvania, accentul și graiului local a fost influențat, de-a lungul timpului, de tot felul de culturi și civilizații, lăsându-și amprenta puternic în gândirea și limbajul oamenilor.
Există o teorie care se cheamă teoria minimului efort, care spune că vorbitorul are întotdeauna tendinţa să spună cât mai puţin, atât cât să se facă înţeles, mai departe nu prea mai contează pentru el, şi în consecinţă o să reducă substanţial tot ce se poate reduce, şi aşa se întâmplă să dispară sunete cu totul, cum ar fi de exemplu „venit” care a suferit o închidere atât de mare încât e-ul a devenit i iar i-ul a dispărut cu totul, şi a rămas „vint”, „o vint”, acelaşi lucru se întâmplă cu mere (merge), fra (frate), nea (nenea), Gheo (Gheorghe), Văsâi (Vasile), a explicat Radu Drăgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, potrivit adevarul.ro.
Ardealul sau Transilvania este o regiune istorică așezată în interiorul arcului carpatic. Despre oamenii din această zonă s-a perpetuat teoria, de-a lungul timpului, că ar fi mai lenți atât în gândire, cât și fizic decât ceilalți cetățeni ai țării, însă acest lucru este doar un stereotip popular care n-are niciun gram de adevăr.
Pe seama limbajului molcom al ardelenilor există sute de bancuri și o mulțime de glume. Totuși, un specialist în vocabularul limbii române a demontat acest stereotip și consideră că este doar un mit și nimic mai mult.
„Asta cu lentoarea ardelenească este o stereotipie, nu se poate demonstra ştiinţific că ardelenii sunt mai lenţi decât ceilalţi din mai multe motive„, a declarat Lect.univ.dr. Radu Drăgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu pentru publicația adevarul.ro.
Foto: oradesibiu.ro
