Limba română este o limbă destul de bogată în expresii jignitoare. Iar, pentru a caracteriza un om prost sunt folosite o mulțime de expresii. Una dintre ele este și… „prost ca noaptea”. Totuși, de unde vine această asociere între o jignire și momentul zilei în care Soarele nu se mai află pe cer?
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române a fi „prost” înseamnă a fi „Lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte”. Printre sinonimele cuvântului „prost” se numără „nerod”, „nătărău”, „tont”, sau „prostănac”. E clar că acest adjectiv este folosit cu sens peiorativ.
Cel mai probabil, când spunem despre cineva că e prost ca noaptea sugerăm că diferenţa dintre el şi un ins deştept e la fel de vizibilă ca diferenţa dintre noapte şi zi. Cu toate acestea, ar mai putea fi și o altă explicație. Legătura dintre „noapte” (interval de timp cuprins între apusul Soarelui și răsăritul lui, când este întuneric) și „prostie” ar putea să vină din sensul figurat al substantivului „întuneric”, acela de „incultură, prostie, neştiinţă”.
Noaptea, măgărușul ți se pare păun (Proverb arab)
În aceeaşi măsură există o asociaţie clară între lumină şi inteligenţă. De aceea spunem limpede ca lumina zilei sau dăm cuvântului a lumina sensul de „a explica satisfăcător”. Cuvântul clar are deopotrivă sensuri legate pe de o parte de uşurinţa de înţelegere, iar pe de alta de luminozitate sau limpezime a vederii. Adjectivul deştept înseamnă şi „treaz” (adică cu ochii deschişi, capabil de a vedea lumina), şi „inteligent”, deci „capabil de a înţelege”.
Printre expresiile și proverbele despre prostie din limba română se numără: „prost făcut grămadă”, „prost ca gardul”, „prost ca o ciubotă” ș. a.
Tufă de Veneția este o jignire. Despre om ignorant, neștiutor, chiar prost în toată regula, se spune că este „tufă de Veneția”. Se pare că originea expresiei este strâns legată de vegetaţia oraşului situat în nordul Italiei.
Întrucât Veneția este construită pe apă, iar tufa (nume generic dat plantelor lemnoase – arbuști-, cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină) crește pe uscat, este practic imposibil de văzut o tufă în toată Veneția. În acest oraș, tufele lipsesc cu desăvârșire, la fel ca și creierul persoanei care primește o astfel de caracterizare. De aici vine înțelesul de prost al unui om care este complet lipsit de informații. Cu alte cuvinte, este „Tufă de Veneția”.
Foto: Pexels.com
