Sensul peiorativ face referire la o expresie, afirmație etc. care se dorește a fi depreciativă. Cuvintele peiorative au rolul de a discredita și de a pune într-o lumină nefavorabilă subiectul și pot fi catalogate ca o formă de abuz sau de violență psihologică.
Peiorativ este un adjectiv calificativ și este utilizat de obicei în discursul șovinist. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, termenul peiorativ „dă un sens depreciativ cuvântului la care se atașează”. Cu alte cuvinte, poți spune ceva frumos care în fapt are o conotație negativă.
Iată câteva exemple de cuvinte și expresii peiorative:
Cuvântul „țăran” desemnează o persoană care trăiește la sat, însă acest termen poate fi utilizat și cu sens peiorativ atunci când dorim să scoatem în evidență faptul că o persoană este prost crescută, necioplită, necivilizată. Așadar, contează foarte mult contextul și tonul folosit pentru a da un sens peiorativ unei fraze.
Un alt exemplu îl reprezintă cuvântul „fetiță„. Termenul desemnează o persoană de sex feminin, însă folosit într-un anumit context poate deprecia substantivul. Este vorba despre acele cazuri în care un bărbat sau un băiat este catalogat ca fetiță, adică o persoană firavă, fără tupeul caracteristic bărbaților.
Iată alte cuvinte cu sens peiorativ: fătălău, plisc, gealat, dobitoacă, tagmă, sărăntoc, spoială, țață, doctoraș, venetică, vânător și multe altele. Practic, cuvintele polisemantice pot fi utilizate cu ușurință în fraze care să aibă sens peiorativ.
Termenul românesc „peiorativ” este împrumutat din franțuzescul „péjoratif”, care la rândul său provine din cuvântul latinesc „pēiorō”, „pēiorāre”, „pēiorāvi”, „pēiorātum” și înseamnă „a face mai rău”, potrivit Wikipedia.org.
Așadar, limba română este una complexă, cu multe cuvinte împrumutate din alte culturi și civilizații. Specialiștii în lingvistică atrag atenția ca atunci când dorim să exprimăm ceva să avem grijă să vorbim corect, fiindcă limbajul folosit reprezintă într-un fel oglinda culturii noastre.
Foto: Pexels.com
