Limba română este plină de expresii, cele mai multe dintre ele transmise din vorba în vorbă și din generație în generație. Aceste sintagme reprezintă o modalitate, unele de-a dreptul haioase, de a exprima o situație sau un fenomen. Acesta este și cazul celebrei ”vacs albina”.
Antreprenorul Max Fischer, un german cu cetățenie română, a avut la Galați, între anii 1891 şi 1928, cea mai mare fabrică de „vacs, cremă de ghete şi unsori industriale” din România. Astfel a apărut și termenul în limbajul uzual, devenind celebru în perioada interbelică în urma unor scheciuri umoristice de revistă.
Sintagma ”vacs albina” are un sens peiorativ, susținând că situația respectivă este un simplu „flecuşteţ”. De altfel, în Dicționarul explicativ al limbii române ”vacs” este definit ca un ”preparat, de obicei de culoare neagră, folosit (în trecut) la unsul sau la lustruitul încălțămintei de piele și al hamurilor” sau ca un ”lucru fără nicio valoare, fără nicio însemnătate”.
Cuvântul ”vacs” provine din limba germană de la termenul ”wachs”, care înseamnă ”cremă”. Trebuie precizat că nu oricine își permitea, în acea vreme, să își facă pantofii cu crema cu ceară de albine, însă odată cu dezvoltarea industrială aceasta și-a pierdut din valoare și a devenit foarte ieftină. Cu alte cuvinte, începând cu anul 1920, vacsul a devenit atât de ieftin încât a început să fie utilizat ca rest la cumpărături, în loc de mărunțișul obișnuit. În felul acesta și-a luat și sensul peiorativ.
Cel de-al doilea termen din expresia ”vacs albina” vine tocmai de la fabrica antreprenorului german, care se numea ”Albina”. Produsul fabricat la această întreprindere era foarte căutat în străinătate, în special, în Austria, Franţa, Germania, Anglia, China şi Japonia.
Vacs Albina, cel mai bun din lume! Albina – fabrica de prod. Chimice Max Fischer & Co. Galatz / Cirage Albina / prépare par le fabr. de prod. Chimiques., așa arăta reclama de la 1898 a fabricii de vacs „Albina”, potrivit adevarul.ro.
În concluzie, expresia ”vacs albina” a pornit de la o fabrică care producea cremă de pantofi. Sensul defăimător al acesteia a apărut odată cu deprecierea produsului. Sintagma este utilizată și în prezent, însă nu așa de des ca în trecut.
Foto: Depositphotos.com
