Termenul gambit vine din limba italiană veche „gambetto”, care înseamnă „a pune piedică”. În zilele noastre, cuvântul este folosit pentru a desemna o mutare în șah. Potrivit definiției din dicționarul român, gambit semnifică sacrificarea unui pion alb sau a altei piese la începutul unei partide de șah pentru obținerea unui avantaj în atac.
Termenul a fost folosit pentru prima dată în șah, în anul 1951, în confruntările din acea perioadă de către preotul spaniol Ruy Lopez de Segura. Cele mai cunoscute mutări de gambit în șah sunt următoarele: Gambitul regelui (1.e4 e5 2.f4), Gambitul damei (1.d4 d5 2.c4), și Gambitul Evans (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4). Preotul a studiat aceste manevre, în sportul minții, și a folosit termenul sub forma spaniolă „gambito”, care ulterior a condus la forma franceză gambit, care a influențat ortografia cuvântului în limba engleză.
Potrivit specialiștilor în șah, se spune că cele mai multe ori un gambit este „oferit” unui adversar, iar oferta poate fi acceptată sau refuzată. În șahul din ziua de astăzi, atunci când este oferit un gambit se așteaptă ca pe parcursul partidei avantajul material să fie returnat. Bineînțeles că acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată.
https://www.youtube.com/watch?v=akXPLYNTgmM
Foto: Pexels.com
