Suntem obișnuiți să ne imaginăm civilizații dispărute după ce vedem statui scufundate și ruine subterane. Aceste tipuri de artefacte ale societăților anterioare sunt bune dacă ești interesat doar de intervale de timp de mii de ani. Dar, o dată ce ai dat ceasul înapoi la zeci de milioane sau sute de milioane de ani, lucrurile se complică.
Când vine vorba de dovezi directe ale unei civilizații industriale, lucruri precum orașe, fabrici și drumuri sunt greu de imaginat, fiindcă datele geologice nu trec dincolo de ceea ce se numește perioada cuaternară, de acum 2,6 milioane de ani. De exemplu, cea mai veche suprafață antică descoperită până acum se află în deșertul Negev. Aceasta are 1,8 milioane de ani.
Cu cât ne întoarcem mai mult în timp cu atât lucrurile devin mai complicate, fiindcă Homo sapiens nu și-a făcut apariția pe planetă decât în urmă cu doar 300.000 de ani. Acest lucru înseamnă că înaintea oamenilor trebuie să fi fost alte specii dominante… sau nu.
Oamenii de știință caută dovezi ale unei civilizații industriale, care să fi existat înaintea noastră. Poate, de exemplu, un mamifer timpuriu, în timpul Paleocenului, cu aproximativ 60 de milioane de ani în urmă. Există fosile, desigur, dar fracția de viață care se fosilizează este întotdeauna minusculă și variază mult, în funcție de timp și habitat. Prin urmare, ar fi ușor să ratezi o civilizație industrială care a durat doar 100.000 de ani, care ar fi de 500 de ori mai mult decât a făcut-o civilizația noastră industrială până acum.
Așadar, dovezile directe ale unei civilizații trecute sunt greu de obținut, însă dacă a fost o specie dezvoltată și industrial atunci trebuie să fi lăsat urme pe undeva, la fel cum umanitatea din prezent lasă dovezi indubitabile pentru persoanele care se vor găsi aici peste 100 de milioane de ani.
Acum civilizația noastră industrială s-a globalizat cu adevărat, activitatea colectivă a umanității depune o varietate de urme care vor fi detectate de oamenii de știință peste 100 de milioane de ani. Utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor, de exemplu, menține 7 miliarde de oameni hrăniți, dar înseamnă și că redirecționăm fluxurile de azot ale planetei în producția de alimente. Viitorii cercetători ar trebui să vadă acest lucru în caracteristicile azotului. Totodată, multe dintre elementele rare ale planetei sunt folosite în gadgeturile electronice. Chiar și crearea și utilizarea de steroizi sintetici a devenit acum atât de răspândită încât și ea poate fi detectabilă în straturile geologice peste 10 milioane de ani. De asemenea, mai este și plasticul care este răspândit peste tot în lume și poate rezista milioane de ani fără a se dezintegra.
Când ardem combustibili fosili, eliberăm carbon înapoi în atmosferă, care a fost cândva parte a țesuturilor vii. Cu cât ardem mai mulți combustibili fosili, cu atât echilibrul acestor izotopi de carbon se schimbă mai mult. Creșterile de temperatură lasă și semnale izotopice. Aceste schimbări ar trebui să fie evidente oricărui viitor om de știință, care analizează chimic straturile expuse de rocă din era noastră. Deci, dacă acestea sunt urme pe care civilizația noastră le lasă pentru viitoarele generații, s-ar putea să existe aceleași dovezi, chiar acum, în stânci, care așteaptă să ne spună despre civilizații dispărute de mult.
În urmă cu 56 de milioane de ani, Pământul a trecut prin maximul termic paleocen – eocen (PETM). În timpul PETM, temperatura medie a planetei a urcat cu peste 9 grade Celsius, față de ceea ce experimentăm în prezent. Era o lume aproape fără gheață, deoarece temperaturile tipice de vară la poli ajungeau aproape de 21 de grade Celsius. Privind înregistrările izotopice, oamenii de știință văd atât raporturile izotopilor de carbon, cât și ale oxigenului crescând. Există și alte evenimente în istoria Pământului care arată urme ale unui trecut greu de descifrat.
Cu toate acestea existența unei civilizații industriale înaintea omenirii nu este sustenabilă, fiindcă temperatura Pământului a variat, de-a lungul istoriei, și nu a avut nimic de a face cu o intervenție externă.
Foto: Pexels.com
