Câți țigani sunt, în mod oficial, în România?

05.02.2021
Câți țigani sunt, în mod oficial, în România?

Țiganii sau rromii sunt un grup etnic, care își are originile în India medievală. Ei sunt o populație nomadă, adică nu sunt stabili într-o locație, ci se mută dintr-o parte în alta. Termenul de „țigani” provine din grecescul athinganein (a nu se atinge), acesta fiind numele unei secte din Bizanț care practica izolaționismul, cu care rromii au fost confundați.

Țiganii sunt prezenți mai peste tot în lume, în special în Europa. La noi în țară, aceștia reprezintă al doilea cel mai mare grup etnic minoritar, după maghiari. Peste 60% dintre ei trăiesc în mediul rural. Din păcate, mulți dintre ei sunt victime ale discriminării, fapt care duce la o școlarizare proastă și o integrare deficitară în societate. Trebuie specificat că acest lucru este valabil în toate țările unde acest grup etnic se găsește.

Câți țigani sunt în România?

Potrivit datelor oficiale, la recensământul din anul 2011, în România au fost numărați 621.573 de persoane de etnie rromă (adică 3% din totalul populației). Conform statisticilor, 62% (390.903) dintre ei locuiesc în mediul rural. Cu toate acestea, există oameni care contestă aceste cifre, considerând că mulți dintre țigani refuză să-și recunoască originile de teama discriminării.

De ce cuvântul „țigan” este considerat înjositor?

O foarte bună perioadă de timp oamenii din acest grup etnic au fost numiți țigani. Într-unul dintre dicționarele limbii române acest cuvânt era definit ca „o persoană cu un comportament răutăcios”. Drept urmare, mai mulți lideri ai acestui grup etnic, împreună cu un grup de avocați, au contestat această definiție și s-a ajuns la concluzia ca ei să fie numiți „romi” sau „rromi”. Decizia a fost luată, fiindcă în felul acesta, rămâneau și mai izolați de societate.

Când au ajuns rromii în România?

Nu se știe exact perioada în care rromii au ajuns pe teritoriul României, însă, se crede că ar fi undeva în secolul XI. Cu toate acestea, o atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”.

Viața acestora a fost una grea, de-a lungul timpului, fiind sclavi o mare perioadă a istoriei lor. Statutul de persoane libere l-au obținut destul de târziu și cu toate acestea integrarea lor în societate încă este deficitară. Țiganii sunt definiți în special de portul hainelor și talentul lor muzical. Lipsa școlarizării face ca mulți dintre ei să fie și în prezent vânzători de cai, meșteșugari de lemn sau lăutari.

Foto: Wikipedia

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Întrebarea „De ce doar bărbații au voie să gătească sushi?” circulă des în spațiul public, însă ea pornește dintr-un amestec de mituri, jumătăți de adevăr și interpretări... citește tot
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
În anul 1998, Bill Morgan, un șofer de camion din Australia în vârstă de 37 de ani, părea să fie cel mai ghinionist om de pe planetă. În timp ce se afla la muncă, a fost implicat într-un... citește tot
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Filmul „Cravata Galbenă” prezintă extraordinara poveste a lui Sergiu Celibidache (1912-1996), unul dintre cei mai celebri și mai controversați dirijori ai secolului al XX-lea. Pelicula este... citește tot