Țiganii sau rromii sunt un grup etnic, care își are originile în India medievală. Ei sunt o populație nomadă, adică nu sunt stabili într-o locație, ci se mută dintr-o parte în alta. Termenul de „țigani” provine din grecescul athinganein (a nu se atinge), acesta fiind numele unei secte din Bizanț care practica izolaționismul, cu care rromii au fost confundați.
Țiganii sunt prezenți mai peste tot în lume, în special în Europa. La noi în țară, aceștia reprezintă al doilea cel mai mare grup etnic minoritar, după maghiari. Peste 60% dintre ei trăiesc în mediul rural. Din păcate, mulți dintre ei sunt victime ale discriminării, fapt care duce la o școlarizare proastă și o integrare deficitară în societate. Trebuie specificat că acest lucru este valabil în toate țările unde acest grup etnic se găsește.
Potrivit datelor oficiale, la recensământul din anul 2011, în România au fost numărați 621.573 de persoane de etnie rromă (adică 3% din totalul populației). Conform statisticilor, 62% (390.903) dintre ei locuiesc în mediul rural. Cu toate acestea, există oameni care contestă aceste cifre, considerând că mulți dintre țigani refuză să-și recunoască originile de teama discriminării.
O foarte bună perioadă de timp oamenii din acest grup etnic au fost numiți țigani. Într-unul dintre dicționarele limbii române acest cuvânt era definit ca „o persoană cu un comportament răutăcios”. Drept urmare, mai mulți lideri ai acestui grup etnic, împreună cu un grup de avocați, au contestat această definiție și s-a ajuns la concluzia ca ei să fie numiți „romi” sau „rromi”. Decizia a fost luată, fiindcă în felul acesta, rămâneau și mai izolați de societate.
Nu se știe exact perioada în care rromii au ajuns pe teritoriul României, însă, se crede că ar fi undeva în secolul XI. Cu toate acestea, o atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”.
Viața acestora a fost una grea, de-a lungul timpului, fiind sclavi o mare perioadă a istoriei lor. Statutul de persoane libere l-au obținut destul de târziu și cu toate acestea integrarea lor în societate încă este deficitară. Țiganii sunt definiți în special de portul hainelor și talentul lor muzical. Lipsa școlarizării face ca mulți dintre ei să fie și în prezent vânzători de cai, meșteșugari de lemn sau lăutari.
Foto: Wikipedia
