Asocierea dintre romi și aur este evidentă. Indiferent că vorbim despre țiganii de acum 400 de ani sau de cei din zilele noastre, romii nu au dus niciodată lipsă de bijuterii de aur sau de argint. Totuși, de unde au aceștia atât de multe metale prețioase? Care este explicația?
În Evul Mediu, o parte dintre strămoșii țiganilor purtau numele de zlătari. Cu alte cuvinte, zlătarii (cunoscuți și sub denumirea de aurari) erau meșterii care se ocupau cu prelucrarea aurului. Timp de cinci secole, țiganii au fost robii boierilor, domnilor sau mănăstirilor. În Țările Române, prelucrarea aurului era o meserie practicată de către mulți dintre țigani. Și cum, cine împarte, parte-și face, țiganii (grup etnic originar din India Medievală) au ajuns să dețină de-a lungul timpului cantități impresionante de aur ca fiind bunuri personale. De altfel, romii erau cei care își extrăgeau aurul din albiile râurilor.
Cât de mare este tezaurul României de la Moscova? De ce nu a fost dus tezaurul la Londra?
În lucrarea „Descrierea Moldovei”, țiganii plăteau către domnitor, anual, câte 5 kilograme de aur de cap de rom (în loc de tribut) pentru a avea permisiunea de a aduna aurul din albiile râurilor ce izvorau din Carpați. În timp ce, pentru românul de rând, avuția erau pământurile și casele, pentru țigani, cea mai mare avuție era aurul. Țiganii erau nomazi (care nu se stabilește definitiv pe un anumit teritoriu). Pe lângă faptul că aceștia nu erau interesați de case, romii puteau investi într-un lucru mic ca greutate, dar extrem de valorous, așa cum este aurul. Metalul prețios nu s-a pierdut și s-a transmis la romi din generație în generație, de la o familie la alta.
E adevărat că cel mai bogat român din toate timpurile avea lichidități în valoare de 9 tone de aur?
Totuși, în perioada comunistă, o lege absurdă i-a deposedat pe români de tot aurul. Statisticile au arătat că în perioada 1947-1989, cât timp a durat regimul comunist în România, peste 150.000 de cetățeani romani (mulți dintre ei țigani) au fost deposedați de aur.
După anul 1990, Banca Națională a României a fost nevoită să restituie aproape 3 tone de aur, printre care multe bijuterii și mulți cocoșei. Procesul a fost, însă, unul greu și nu toți românii și-au recăpătat aurul, pentru că nu au avut acte pe aur.
Foto: unz.com
