329 de sportivi au fost premiați cu medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Paris. România s-a clasat pe poziția numărul 23 în clasamentul pe țări cu 3 medalii de aur obținute. 12 sportivi români au cucerit cele trei medalii de aur astfel: înotătorul David Popovici, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Totuși, cât aur pur este într-o medalie de aur?
O medalie e aur de la Paris cântărește 529 de grame. Concepute de renumitul bijutier francez Chaumet, desenul de pe medaliile prezintă moștenirea franceză și spiritul olimpic, dar valoarea sa reală nu este atât de mare pe cât am fi tentați să credem.
Medaliile de aur cântăresc 529 de grame și au un diametru de 60 de mm. Dintre acestea, doar 6 grame este aur pur, restul de 95,4 grame fiind format din argint. Dacă medalia de aur ar fi făcută din aur pur, aceasta ar fi evaluată la aproximativ 41.000 de dolari. Totuși, ea valorează puțin mai mult de 1.000 de dolari, scrie forbes.com.
O medalie de argint câștigată la Jocurile Olimpice de la Paris valorează aproximativ 535 de dolari, iar una de bronz numai 12 dolari, scrie site-ul moneycontrol.com. Ultima oară când au fost oferite medalii fabricate în totalitate din aur pur era în 1912 la cea de-a V-a ediţie a Jocurilor Olimpice care s-a desfăşurat la Stockholm, în Suedia. Totuși, la vremea respectivă, o medalie de aur avea numai 24 de grame și un diametru de 33 de mm.
Obiceiul de a mușca monedele din aur datează încă de pe vremea când acestea erau folosite ca metodă de plată în schimbul unor bunuri. Și pentru că aurul este un metal prețios relativ moale, oamenii îl înțepau cu dinții pentru a-și putea da seama dacă moneda era falsă sau nu, informează todayifoundout.com.
În cazul de față, explicația este și mai simplă. Marii sportivi mimează că mușcă medaliile cucerite, indiferent de culoarea acestora, în primul rând pentru a-și afirma statutul de campioni, postură în care unii dintre ei se află pentru prima dată în carieră.
De asemenea, David Wallechinsky, un istoric care studiază de zeci de ani fenomenul Jocurilor Olimpice, spune că gestul respectiv este o obsesie a fotoreporterilor, care privesc acel moment ca pe o imagine simbolică a victoriei și ca pe ceva care se poate vinde mai bine, notează aceeași sursă.
Foto: shtiu.ro
