Care este rolul Parlamentului în România?

02.10.2023
Care este rolul Parlamentului în România?

Democrația unei țări ține foarte mult de independența instituțiilor sale. Parlamentul are unul dintre cele mai importante roluri din societate, fiindcă este expresia directă a poporului. Legislativul în România are un rol fundamental în sistemul democratic al țării și îndeplinește mai multe funcții importante:

Legislativă: Una dintre cele mai importante funcții ale Parlamentului este adoptarea legilor. Legile pot fi propuse de către deputați, senatori, Guvern sau cetățeni și trebuie să treacă prin procedurile legislative pentru a deveni legi. Parlamentul dezbate, amendeză și adoptă sau respinge legile, asigurând astfel cadrul legal al țării.

Reprezentare: Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor români. Deputații și senatorii sunt aleși prin vot direct și proporțional și au rolul de a reprezenta alegătorii lor în procesul legislativ. Ei trebuie să asculte și să ia în considerare opiniile și preocupările cetățenilor.

Control asupra Guvernului: Parlamentul are responsabilitatea de a exercita controlul asupra Guvernului. Acesta poate interpela membrii Guvernului, poate investiga acțiunile acestora și poate vota pentru încrederea sau neîncrederea în Guvern. Prin aceste mecanisme, Parlamentul asigură o supraveghere adecvată a activităților Executivului.

Buget și finanțe: Parlamentul are autoritatea de a aproba bugetul național și de a controla cheltuielile Guvernului. Acesta trebuie să se asigure că resursele publice sunt utilizate în mod eficient și în beneficiul cetățenilor.

Dezbateri publice: Parlamentul servește și ca forum pentru dezbaterea problemelor de interes național. Dezbaterile parlamentare sunt publice și oferă o platformă pentru discuția problemelor importante, pentru exprimarea opiniilor și pentru luarea deciziilor.

Reprerezentare internațională: Parlamentul are rolul de a reprezenta România în cadrul organizațiilor internaționale și în relațiile diplomatice. De asemenea, ratifică tratatele internaționale semnate de Guvern.

Altfel spus, Parlamentul din România are multiple funcții, inclusiv cea legislativă, de reprezentare, de control asupra Guvernului, de aprobare a bugetului și de dezbatere publică. Este o instituție cheie în sistemul democratic al țării și joacă un rol vital în guvernarea acesteia.

Cum s-a schimbat Parlamentul României după Revoluția din 1989?

Parlamentul României s-a schimbat semnificativ după Revoluția din 1989, în urma căreia a fost înlăturat regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Aceste schimbări au avut loc în contextul tranziției țării de la un regim comunist totalitar la o republică parlamentară democratică. Iată câteva dintre principalele schimbări care au avut loc în Legislativ după Revoluția din 1989:

Adoptarea unei Constituții: Una dintre primele acțiuni ale noului regim a fost adoptarea unei Constituții în 1991, care a stabilit bazele sistemului democratic din România. Acest document a consacrat principiile fundamentale ale statului de drept, ale democrației și ale drepturilor omului, definind rolul și structura Parlamentului în cadrul acestei noi ordini constituționale.

Alegeri democratice: După Revoluție, România a organizat alegeri democratice pentru prima dată după zeci de ani. Aceste alegeri au permis cetățenilor să-și aleagă reprezentanții în Parlament prin vot liber și secret. Parlamentul a devenit un organism reprezentativ al voinței poporului român, cu membri aleși în mod democratic.

Divizarea Parlamentului: După Revoluție, structura bicamerală a fost menținută, cu două camere: Camera Deputaților și Senatul. Cu toate acestea, compoziția și atribuțiile acestora au fost clar definite în noua Constituție.

Dezvoltarea partidelor politice: După Revoluție, s-au format numeroase partide politice în România, iar Parlamentul a devenit un loc de dezbatere și de luare a deciziilor politice. Partidele au jucat un rol esențial în formarea guvernelor și în modelarea politicii naționale.

Independența față de puterea executivă: După Revoluție, Parlamentul a câștigat mai multă independență și putere în raport cu Guvernul și Președintele. Acest lucru a inclus creșterea prerogativelor legislative și de control asupra Executivului, precum și asigurarea unui echilibru adecvat între cele trei puteri ale statului (legislativă, executivă și judecătorească).

Integrarea europeană: După Revoluție, România și-a exprimat dorința de a se integra în structurile europene, iar Parlamentul a avut un rol important în adoptarea și implementarea reformelor necesare pentru a îndeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru a implicat modificări legislative semnificative pentru a alinia legislația românească la standardele europene.

În concluzie, Revoluția din 1989 a adus schimbări profunde în Parlamentul României, transformându-l dintr-un organ al regimului comunist într-o instituție democratică, reprezentativă și cu atribuții consolidate în cadrul statului de drept și al democrației.

Ce trebuie să faci pentru a deveni deputat sau senator?

Pentru a deveni deputat sau senator în Parlamentul României, trebuie să îndeplinești anumite condiții și să parcurgi un proces electoral. Iată pașii principali pe care trebuie să-i urmezi:

Eligibilitate:

Afilieri politice: Poți candida ca independent sau ca membru al unui partid politic. Majoritatea deputaților și senatorilor sunt aleși din partide politice.

Strângerea de semnături: Dacă candidezi independent, vei trebui să strângi semnături de susținere de la alegători, în funcție de circumscripția electorală în care dorești să candidezi.

Depunerea candidaturii: După ce îndeplinești toate condițiile, trebuie să depui candidatura la Biroul Electoral de Circumscripție. Perioada de depunere a candidaturilor este stabilită înainte de alegeri.

Campanie electorală: Poți desfășura o campanie electorală pentru a-ți promova candidatura și pentru a obține voturile cetățenilor. Această campanie trebuie să respecte regulile și limitele stabilite de lege.

Participarea la alegeri: La data stabilită pentru alegeri, cetățenii cu drept de vot vor pune ștampila pentru candidații deputați sau senatori în circumscripția lor electorală.

Contabilizarea voturilor: Candidații care obțin cele mai multe voturi în circumscripțiile lor devin deputați sau senatori.

Este important de menționat că procedura exactă poate varia în funcție de regulamentele și legile electorale în vigoare la momentul alegerilor, iar procesul poate implica și anumite etape administrative, cum ar fi înregistrarea oficială a candidaților.

În plus, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat sunt parte a sistemului electoral din România și se desfășoară conform legii electorale naționale și a deciziilor autorităților electorale competente.

Foto: cdep.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Care este cea mai veche țară din Europa cu granițele neschimbate? Uluitor! A rămas la fel din 1278!
Care este cea mai veche țară din Europa cu granițele neschimbate? Uluitor! A rămas la fel din 1278!
De-a lungul secolelor, granițele statelor din Europa au fost într-o continuă schimbare. Nenumăratele războaie purtate pe „Bătrânul Continent” au făcut ca frontierele dintre state să... citește tot
Pizza Hut și Pizza Hut Delivery – un singur nume, mai multe avantaje pentru toți iubitorii de pizza
Pizza Hut și Pizza Hut Delivery – un singur nume, mai multe avantaje pentru toți iubitorii de pizza
De la inovațiile delicioase precum Melts sau Pocket produsele noastre au fost întotdeauna create chiar și pentru cele mai pretențioase gusturi, ajungând în scurt timp să fie pe placul tuturor.... citește tot
Per se. Ce înseamnă, de fapt, „per se”?
Per se. Ce înseamnă, de fapt, „per se”?
În ultima perioadă auzim tot mai des exprimarea „per se”. Chiar dacă este folosită în ultima perioadă, expresia este veche de mii de ani și provine, ca mai toate expresiile utilizate la... citește tot