Când trebuie să scriem „la” legat și „l-a” cu cratimă?

22.06.2021
Când trebuie să scriem „la” legat și „l-a” cu cratimă?

Nu puțini sunt aceia cărora li se întâmplă să comită anumite greșeli de scriere, mai ales atunci când au de transmis un mesaj în mediul online. Interesant este că unii dintre ei dau vina pe grabă, pe neatenție ori pe tastatură în încercarea de a ascunde faptul că, în realitate, nu știu să scrie corect gramatical.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne spune că ortograma este un model de scriere corectă, conformă cu regulile gramaticale, destinat unor exerciții de fixare și de consolidare a ortografiei în rândurile elevilor. Și tocmai ortogramele sunt principalele capcane ale limbii române.

Una dintre cele mai întâlnite greșeli (confuzii) se face între ortogramele la și l-a, iar unii se întreabă care dintre cele două forme este cea corectă? Răspunsul la această întrebare este foarte simplu: ambele forme sunt corecte, însă depinde de contextul lingvistic în care acestea apar.

În primul rând, trebuie să știm că, atunci când scriem, trebuie să stăpânim foarte bine situațiile în care folosim forma cu cratimă și pe cea fără cratimă.

Ortograma la se scrie astfel (legat, fără cratimă) atunci când stă pe lângă un substantiv și indică locul, direcția sau timpul unei acțiuni. Răspunde la una dintre întrebările unde? și când?. De asemenea, se scrie legat atunci când este vorba despre nota muzicală LA.

Când trebuie să scriem „la” legat și „l-a” cu cratimă?

Exemple:
Mă duc la școală. (Unde mă duc? La școală)
Mă duc la piață. (Unde mă duc? La piață)
Astăzi voi mânca de prânz la restaurant. (Unde voi mânca de prânz? La restaurant)
M-am întâlnit cu prietenii la ora 12. (Când m-am întâlnit prietenii? La ora 12)
Magazinul se deschide la ora 9. (Când se deschide magazinul? La ora 9)

Ortograma l-a se scrie astfel (cu cratimă) atunci când stă înaintea unui verb la participiu, trecut, care descrie o acțiune, o mișcare, etc., și poate fi completat cu pe el.

Ortograma l-a este alcătuită din pronumele personal „l” și verbul auxiliar „a”, care ajută la formarea timpului perfect compus.

Exemple:
L-a luat (pe el) de mână.
L-a făcut (pe el) de ruşine.
Sandwich-ul l-a mâncat Ionuț.
Pe Andrei l-a dat la școală în această toamnă.
Andreea l-a părăsit pe Cătălin pentru altcineva.

Foto: Pexels.com

Cele mai noi articole
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
Mulți dintre români au jucat, măcar o dată, la Loto 6 din 49. Pentru a pune mâna pe marele premiu săptămânal, participanții trebuie să ghicească 6 numere din 49. Sunt puțini cei care s-au... citește tot
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Astăzi, România se află la coada Europei când vine vorba despre infrastructură. Totuși, au fost perioade în care în România se dădea tonul în materie de construcții. De exemplu, în anul... citește tot
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Bucureștiul este cel mai mare oraș din România. Suprafața Capitalei măsoară 228 de km pătrați și are o zeci de mii de bulevarde și străzi adiacente. Numele acestora este dat de autoritatea... citește tot