„Limba noastră-i o comoară” era unul dintre versurile poeziei „Limba noastră”, semnată de Alexei Mateevici. Asemeni oricărei limbi de pe Glob, și limba română conține o multitudine de curiozități și lucruri neobișnuite.
Potrivit definiției din dexonline.ro, ortograma reprezintă un model de scriere, corectă, conformă cu regulile gramaticale, destinat unor exerciții de fixare și consolidare a ortografiei în rândurile elevilor. În această situație sunt și ortogramele „s-a” și „sa”. Ele se pronunță la fel, dar se scriu diferit și de cele mai multe ori generează greșeli în scris. Explicația folosirii corecte a acestora nu este deloc dificilă și ține doar de cunoașterea gramaticii limbii române.
Ortograma „sa” este un pronume posesiv și se scrie legat atunci când se poate înlocui cu sintagma „a lui/ei”. De exemplu: cana sa – cana ei, cana lui. Uneori, pronumele posesiv îndeplinește funcția de subiect nume predicativ, complement, atribut prepozițional.
Ortograma „s-a” se folosește atunci când urmează o acțiune. Cratima indică rostirea într-o singură silabă a pronumelui reflexiv „s” și „a”, de la verbul auxiliar „a avea” la perfectul compus. De exemplu: El s-a dus la școală pentru prima oară.
Alte ortograme foarte des întâlnite în limba română sunt următoarele: sau/s-au, săi/să-i, sar/s-ar, la/l-a, laș/l-aș, mai/m-ai, cai/c-ai, ia/i-a, iar/i-ar, nea/ne-a, neam/ne-am.
De câte ori nu ne-am întrebat care sunt cele mai des utilizate cuvinte românești? Conform lingviștilor, cele mai folosite cuvinte din limba noastră sunt prepozițiile precum „pe”, „de” sau „la”, conjuncțiile coordonatoare precum „și”, „sau”, ori verbele auxiliare „a avea” și „a fi”.
Când vine vorba despre verbe, cele mai folosite par a fi („a avea”, pentru perfectul compus şi „a vrea”, pentru viitor). Pronumele precum „eu”, „tu”, „ea” sau„el” sunt și ele extrem de utilizate în conversațiile de zi cu zi.
Foto: Pexels.com
