Vremuri de coșmar în ținuturile românești: „Soarele nu se mai vedea din cauza norilor de lăcuste”

02.09.2020
Vremuri de coșmar în ținuturile românești: „Soarele nu se mai vedea din cauza norilor de lăcuste”

Invazii de lăcuste apar numai în filmele SF. Totuși, au existat vremuri în care, chiar dacă pare greu de crezut, oamenii au avut de furcă cu milioane de lăcuste. Și s-a întâmplat și în România, într-o perioadă în care țara noastră nu purta acest nume. Faptele au rămas povestite de un cărturar italian ce se afla în anul 1476 în Dobrogea.

Invazie de lacuste

Giovanni Maria Angiolello era originar din Vicenza, luptase pentru Veneția și căzuse prizonier la turci cu opt ani în urmă, în bătălia de la Negroponte. Acesta s-a descurcat de minune la Constantinopole și a devenit vistier al sultanului Mahomed II Cuceritorul (Fatih). Mahomed decide în anul 1476 să meargă în Moldova să-i dea o lecție lui Ștefan cel Mare, care-l învinsese cu un an înainte pe Suleyman Pașa la Podul Înalt.

Giovanni Maria Angiolello este cel care descrie Dobrogea, primul teritoriu unde ajunge armata lui Mahomed II Cuceritorul.

“Am ajuns la Varna, castel așezat lângă țărmul Mării Negre. Aici se spune că a căzut un rege al Ungariei (Vladislav VI, ucis în bătălia de la Varna – 1444), înainte ca Ioan Cavalerul Alb (Iancu de Hunedoara), tatăl regelui Matei, să fi fost rege al Ungariei”, explică Giovanni Maria Angiolello.

În acel început de vară, Dobrogea avea să fie invadată de lăcuste, iar Giovanni Maria Angiolello rememorează felul în care soldații se protejau de insecte.

„În acea pustietate care se numește Abrosit am fost asaltați de o mulțime de lăcuste mari, de o culoare schimbătoare, bătând în cenușiu și roșu, urmată de o așa mare puzderie, că nici nu este cu putință să creadă cineva care nu le-a văzut. Alcătuiau nori atât de groși încât întunecau soarele și când coborau pe pământ rodeau până și sacii de pesmet din corturi, de la primul până la ultimul. Nici mâncarea nu putea fi gătită căci îndată ce erau descoperite oalele se și umpleau de acele gângănii”.

Invazia de lăcuste a făcut ca soldații otomani să nu înainteze decât noaptea, când lăcustele nu-și făceau apariția.

Cu o armată de aproape zece ori mai mică, Ștefan cel Mare este învins și silit să se retragă. Domnitorul moldovean va continua să hărțuiască însă oastea otomană care nu reușește să cucerească Moldova și nici marile cetăți Neamț, Hotin sau Suceava. Aceasta a fost una dintre cele cinci înfrângeri ale lui Ștefan Cel Mare în fața otomanilor în cei 47 de ani de domnie.

Invazia de lăcuste din anul 1476 a fost consemnată și de cronicarii din Țara Românească și Moldova. Lăcustele adus o foamete de neimaginat printre locuitorii Moldovei. Întrucât în acele timuri nu existau substanțe care să combată insectele, oamenii s-au apărat cu rugăciuni şi aghiasmă.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot