Povestea primului român care a pus piciorul în Antarctica. A vânat foci când a rămas blocat un an de zile pe mare

28.01.2025
Povestea primului român care a pus piciorul în Antarctica. A vânat foci când a rămas blocat un an de zile pe mare

Era anul 1897 când lumea organiza prima expediție pe timp de iarnă în Antarctica. La bordul expediției Belgica se afla și savantul Emil Racoviță, cel care a descoperit singura insectă care trăiește în regiunea polară și prima floare din ținutul de gheață. De altfel, Emil Racoviță a fost primul român care a pus piciorul în Antarctica.

În 1897, Emil Racoviță era un biolog și oceanolog deja consacrat la nivel mondial, în ciuda faptului că provenea dintr-o țară formată cu câteva decenii în urmă. Ba mai mult, deși avea doar 29 de ani, acesta își susținuse teza de doctorat la Facultatea de Științe din cadrul Universității Sorbona și era deja cunoscut ca un bun naturalist pentru că lucra de câțiva ani în laboratoarele Arago ale stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer.

Expediția Belgica, visul unui an de iarnă

Vaporul a plecat din portul Anvers din Belgia, iar alături de Emil Racoviță s-au aflat și părinții lui, Gheorghieș și Eufrosina Racoviță. Momentul despărțirii a fost unul emoționant, un reporter al ziarului “La Metropole” descriind astfel scena:

“Dl. Racoviță s-a întreținut până în ultimul moment pe ponton… cu două persoane cu aspect de străini, un om cu părul cărunt și o doamnă în vârstă – părinții săi, ni se spune. În momentul în care Emeraude își desprinde parîmele, mama plânge, tatăl face eforturi pentru a rămâne impasibil, dar sprâncenele încruntate, ochii negri plini de lacrimi dezmint această atitudine. Dl. Racoviță ridică pentru ultima oară cascheta, cu un zâmbet curajos și bun”.

Echipajul aflat la bordul navei Belgica era format din 19 membri. De botanică și zoologie se ocupa românul Racoviță.

Odată ajunși în Antarctica, românul a descoperit o specie nouă de plantă, singura plantă cu flori – Airantarctica, după cum a descoperit și o specie de musculiță fără aripi – Belgian Antarctica.

Venirea iernii a complicat teribil expediția. Gerul a înghețat marea, care a format o crustă, o adevărată închisoare în jurul corăbiei Belgica și nu s-a mai putut mișca. În acel moment, practic, a venit iarna antarctică, echipajul și cercetătorii și-au dat seama că sunt captivi pentru o lungă perioadă de timp.

Racoviță aducea mâncare pe vas

Deși avea rezerve de mâncare, echipajul s-a reorientat spre fauna din Antarctica. Racoviță, cu pușca sa, dobora foci și pinguini, îi studia în laboratorul de disecție, iar apoi ajungeau în bucătăria lui Michotte, bucătarul expediției.

După mai bine de un an, a venit, din nou, vremea bună, ghețurile au început să se topească și cu mari emoții și efoturi, vașnicii membri ai echipajului au reușit să își degajeze corabia din închisoarea de gheață și să pornească spre nord, ajungând, după mai bine de un an, în Puna Arenas. „Abia atunci lumea a aflat că Belgica nu a pierit și că, cu două excepții, membrii echipajului sunt sănătoși”, povestește pentru oficiuldestiri.ro Cristian Lascu, cercetător în cadrul Institutului de Speologie “Emil Racoviță”

Racoviță, primul om care apare în prima fotografie subacvatică din istorie

Emil Racoviță (1868-1947) este primul român care apare într-una dintre primele poze subacvatice din istorie. Aceasta a fost realizată în iarna anului 1899 de biologul și scafandrul francez Louis Boutan. Poza a fost făcută la Banyuls-sur-Mer (un oraș din sudul Franței din departamentul Pyrénées-Orientales și regiunea Languedoc-Roussillon), unde Emil Racoviță a fost director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago”.

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
De ce, pe vremea lui Ceaușescu, era o mândrie să fii din… București?
De ce, pe vremea lui Ceaușescu, era o mândrie să fii din… București?
În memoria colectivă a perioadei comuniste, fraza „sunt din București” purta o greutate aparte. Într-o Românie în care libertatea de mișcare era strict controlată, iar resursele erau... citește tot
Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu magnitudinea de 10 grade pe scara Richter ar lovi Pământul?
Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur cu magnitudinea de 10 grade pe scara Richter ar lovi Pământul?
Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată de la începutul măsurătorilor seismice moderne a fost cel din Valdivia (Chile), din 22 mai 1960, care a atins o magnitudine de 9,5 pe scara... citește tot
Cum funcționează dependența? Mecanismele psihologice din spatele adicției
Cum funcționează dependența? Mecanismele psihologice din spatele adicției
De ce continuă cineva să facă un lucru despre care știe că îi face rău? Este una dintre întrebările care fac dependența atât de greu de înțeles din exterior. Dacă o persoană vede... citește tot