Plantele „vorbesc”, dar nimeni nu le poate auzi. Ce spun specialiștii?

03.04.2023
Plantele „vorbesc”, dar nimeni nu le poate auzi. Ce spun specialiștii?

Un grup de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv a analizat mai multe plante și a observat că acestea comunică între ele, însă oamenii nu le pot auzi deoarece frecvenţa este prea înaltă pentru urechea umană. Cu alte cuvinte, plantele „vorbesc”, lucru pe care nimeni nu l-a crezut posibil până acum.

Cum „vorbesc” plantele?

Oamenii de știință au reușit să înregistreze și să analizeze, pentru prima dată, sunete emise de plante. Acestea au fost observate, în special, în perioadele când plantele sunt stresate. Sunetele ultrasonice nu pot fi auzite cu urechea de oameni, iar la roșii și plantele de tutun zgomotul emis se aseamănă cu cel făcut de popcorn.

Cercetătorii au observat că și porumbul, grâul sau cactușii „vorbesc”. Trebuie precizat că sunetele emise sunt la același nivel cu vocea oamenilor, însă frecvențele lor sunt atât de înalte încât nu pot fi captate de urechea umană.

Am descoperit că plantele emit de obicei sunete atunci când sunt stresate şi că fiecare plantă şi fiecare tip de stres este asociat cu un sunet identificabil specific. Deşi sunt imperceptibile pentru urechea umană, sunetele emise de plante pot fi probabil auzite de diferite animale, precum liliecii, şoarecii şi insectele, au afirmat autorii studiului, potrivit upi.com.

Studiul a presupus ca mai multe plante să fie introduse într-o cutie acustică, într-un subsol, pentru a nu exista zgomot de fond. În încăpere au fost montate microfoane care să înregistreze sunete la frecvenţe cuprinse între 20 şi 250 kilohertzi. Trebuie precizat că frecvența maximă detectată de o persoană adultă este de aproximativ 16 kilohertzi.

Datele colectate au putut identifica plantele care emit sunete și nivelul acestora de stres. Cercetătorii sunt de parere ca mediul înconjurător este plin de sunete pe care oamenii nu le pot auzi. Se pare că plantele „vorbesc” între ele despre deficitul de apă sau alte răni pe care le au. Se presupune că informațiile transmise pot fi captate de dăunătorii, care pot auzi frecvențe înalte, din zonă și astfel știu unde să meargă pentru a se hrăni.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
Cine a fost Gheorghe Eminescu, unul dintre urmașii poetului? A murit târziu, cu un an înainte de Revoluția din 1989!
Cine a fost Gheorghe Eminescu, unul dintre urmașii poetului? A murit târziu, cu un an înainte de Revoluția din 1989!
Gheorghe Eminescu, nepotul Luceafărului, care a trecut din tranșeele de la Mărășești în celulele de la Jilava și Aiud: a purtat un nume uriaș, dar și-a câștigat singur locul prin curaj... citește tot
Cine a întemeiat prima colonie britanică în America?
Cine a întemeiat prima colonie britanică în America?
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere, deoarece istoria colonizationale britanice în America de Nord este împărțită între o primă tentativă... citește tot
Cum au scăpat alte orașe mai civilizate de prezența urșilor. Ce ar trebui să facă autoritățile din Brașov?
Cum au scăpat alte orașe mai civilizate de prezența urșilor. Ce ar trebui să facă autoritățile din Brașov?
Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută:... citește tot