Istoria cozonacului: desertul de pe mesele românilor de sărbători

23.12.2022
Istoria cozonacului: desertul de pe mesele românilor de sărbători

Cozonacul este desertul preferat al românilor de sărbători. Fie că este preparat acasă sau cumpărat de la magazin, acesta este mai mereu prezent pe mesele oamenilor de pe aceste meleaguri în zile festive. În prezent, există tot felul de rețete de cozonac, însă toate respectă baza preparatului, diferența făcându-se la umplutură.

Cozonacul are o istorie bogată și datează încă din Antichitate, mai exact în Egiptul Antic. Potrivit datelor istorice, oamenii din acele vremuri aveau cuptoare pentru copt unde reușeau să prepare pâinea cea de toate zilele. De altfel, aceasta se află la originea cozonacului, care a suferit mici modificări în timp. Drojdia era folosită încă de pe atunci pentru dospirea aluatului. Egiptenii au fost primii care au reușit să facă un fel de cozonac, punând miere peste pâine.

Cozonacul, îmbogățit de romani, desăvârșit de francezi

În aceeași perioadă a Antichității, grecii reușeau și ei să producă un fel de cozonac prin îndulcirea pâinii cu miere după care o presărau cu nuci. Produsul era numit „plakous”. Romanii au îmbogățit așa-zisa rețetă de cozonaci, adăugând ouă, unt și fructe uscate. Brutarii preferau să adauge fructe uscate în compoziție deoarece acestea țineau mai mult și nu se stricau.

Prima rețetă de cozonac, în Marea Britanie, a fost găsită într-o carte de bucate din anul 1718. Francezii au descoperit și ei cozonacul cam în aceeași perioadă și îl consumau destul de des, ei fiind de altfel cei care au pus în valoare acest desert mai mult decât oricine. Legat de cozonac există și o poveste interesantă în Franța, care spune că în timpul Marii Revoluții Franceze de la sfârșitul secolului XVIII oamenii nu mai aveau ce mânca și au început să protesteze pe străzile din Paris, strigând că nu mai au pâine. În replică, Regina Maria Antoaneta ar fi rostit cuvintele „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”.

Cozonacul, desertul preferat al românilor

Specialiştii în gastronomie susțin că acest desert a fost făcut celebru de europeni, în secolul al XIX-lea. Acesta este considerat o prăjitură tradițională românească, dar și bulgărească, însă se produce și în Italia o prăjitură asemănătoare, numită Panettone.

Cozonacii pot avea diferite forme, însă cei clasici sunt lungi și dreptunghiulari. Potrivit Wikipedia.org, rețetele de cozonac au aceleași ingrediente indiferent de regiunea țării: făină, lapte, zahăr, ouă, unt, drojdia, și pentru un gust mai plăcut se adaugă diferite esente, zahăr vanilat, coji rase de lămâie sau/și portocale. Umplutura poate conține nucă, alune, mac, stafide, rahat turcesc, fructe zaharate (confiate), brânză dulce (așa numita pască pregătită de obicei de Paști), cacao, marmeladă sau combinații ale acestor ingrediente: nuci și mac, nuci și cacao, nuci și rahat, nuci, stafide și rahat, brânză dulce și stafide, ciocolată etc.

Un lucru este cert, indiferent cum este preparat cozonacul acesta este delicios și pentru un moment face viața mai dulce.

Foto: jamilacuisine.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
De ce se depreciază leul față de euro când este instabilitate politică?
De ce se depreciază leul față de euro când este instabilitate politică?
Evoluția cursului de schimb este, de multe ori, un „termometru” al stării de sănătate a unei țări. Atunci când pe scena politică apar turbulențe — cum ar fi depunerea unei moțiuni de... citește tot
Care sunt avantajele cărții de identitate electronice? Dar dezavantajele?
Care sunt avantajele cărții de identitate electronice? Dar dezavantajele?
Tranziția către cartea electronică de identitate (CEI) reprezintă un pas major în digitalizarea administrației publice. Deși promite să ne simplifice interacțiunea cu statul, noul document... citește tot
Picioare obosite la final de zi? Schimbă pantofii de muncă
Picioare obosite la final de zi? Schimbă pantofii de muncă
Dacă la finalul programului simți presiune în tălpi, durere în călcâie sau oboseală accentuată în picioare, problema nu vine întotdeauna doar din numărul de ore lucrate. De multe ori,... citește tot