Istoria bisericii de pe Dealul Mitropoliei din București

24.05.2022
Istoria bisericii de pe Dealul Mitropoliei din București

Dealul Mitropoliei a jucat un rol important în viața politică, acesta fiind timp de secole adăpost nu numai al  Catedralei, ci și al instituțiilor importante ale statului, precum Consiliul Boieresc, iar mai târziu Camera Deputaților.

Clădirea care astăzi se numește Palatul Patriarhiei a fost construită de Statul Român la începutul secolului XX. Credincioșii din întreaga țară vin în număr mare să viziteze Catedrala, mai ales pe 27 octombrie, la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou (Basarabov).

Biserica de pe Dealul Mitropoliei

Regele Ferdinand și Regina Maria au ales lăcașul sfânt din centrul Capitalei ca un loc de rugăciune și sărbătoare la 1 decembrie 1918.

„După paradă, am descălecat și ne-am îndreptat spre Mitropolie, Nando și cu mine mergând într-o trăsură deschisă […] Slujba de la biserică a fost scurtă și solemnă, în acea veche și dragă biserică întunecată, luminată doar de lumânări, ceea ce pentru biserici este mult mai potrivit decât lumina electrică. Privind în jur, în biserica plină de ofițeri francezi și britanici, m-a cuprins un straniu sentiment de mulțumire; era minunat și i-am mulțumit lui Dumnezeu din adâncul inimii mele”, a scris Regina Maria în jurnalul său, scrie Historia.

Cei care aleg să viziteze Mitropolia, vor observa că drumul până la biserică este pavat cu pietre. Ordinul a fost dat încă din perioada interbelică de către primarul Capitalei Demetru Ion Dobrescu. Acest drum este considerat monument istoric fiind încă foarte rezistentă și în prezent. Odată ajunși pe deal, turiștii vor întâlni Biserica Patriarhiei înconjurată de vechile chilii, Palatul Patriarhal, Paraclisul, Palatul Camerei Deputaților și Clopotnița.

În 1698 au fost câteva ziduri și trei cruci de piatră care au dispărut în timp. Cele trei cruci erau ridicate în memoria Mitropolitului Teodosie (aprox. 1620-1708), generalului rus Mikhail Miloradovich (1771-1825) și victimelor răscoalei seimenilor din 1655, mai notează sursa citată.

Construcția mănăstirii de pe Dealul Mitropoliei a început în 1654 în timpul domnului Țării Românești Constantin Șerban Basarab. Mănăstirea Curtea de Argeș a fost model pentru aceasta și poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena. Construcția a durat patru ani, însă pictura murală a fost realizată de Dimitrie Belizarie sub conducerea voievodului Radu Leon.

Construcția Paraclisului Palatului Patriarhal a fost începută tot în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab, însă s-a terminat în perioada conducerii lui Gheorghe Duca (1673-1678). Tot ceea ce putem vedea și astăzi a fost pus la punct de domnitorul Nicolae Mavrocordat în 1723.

Clopotnița, un alt monument important din curtea Patriarhiei este de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Aceasta avea rolul unei porți, iar un moment istoric important a avut loc acolo. Barbu Catargiu a fost ucis la 8 iunie 1862 chiar sub clopotniță.

Prin urmare, unul dintre cele mai importante obiective turistice din București rămâne Catedrala Mitropoliei situat în inima Capitalei pe o colină. Istoria acesteia începe încă de la poalele Dealului.

Foto: Depositphotos.com & bucurestiulmeudrag.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
La ce folosește butonul mic de pe centura de siguranță?
La ce folosește butonul mic de pe centura de siguranță?
Centura de siguranță, un element esențial pentru siguranța în trafic, ascunde un detaliu aparent minor dar foarte important: butonul negru. Dar, la ce folosește acesta? Centura de siguranță... citește tot
Puiul de urs, anomalia naturii: Dacă oamenii ar avea aceeași proporție mamă-copil, o femeie ar naște un bebeluș de mărimea unei alune
Puiul de urs, anomalia naturii: Dacă oamenii ar avea aceeași proporție mamă-copil, o femeie ar naște un bebeluș de mărimea unei alune
Puiul de urs este o anomalie a naturii: se naște mai mic decât o chiflă. Discrepanța de mărime dintre mamă și pui este uimitoare. O ursoaică matură poate cântări 200-300 de kilograme, dar... citește tot
Curiozități despre perioada sărbătorilor la români. De ce călăresc copiii porcul?
Curiozități despre perioada sărbătorilor la români. De ce călăresc copiii porcul?
Cine nu a văzut măcar o dată un copil călărind porcul abia tăiat în gospodărie? Conform unei tradiții întâlnită des în satele românești, copiii se pozează călare pe porc, ca să fie... citește tot