George Călinescu, despre Brâncuși: „Nu poate fi considerat un creator în sculptură”

23.05.2022
George Călinescu, despre Brâncuși: „Nu poate fi considerat un creator în sculptură”

Unul dintre cei mai cunoscuți români pe plan internațional este, cu siguranță, Constantin Brâncuși. Considerat unul dintre cei mai mari sculptori din istorie, geniul artistului a ieșit la suprafață într-o perioadă în care arta era pusă la grea încercare. Numele grele din România nu l-au considerat pe Brâncuși ca fiind talentat. Printre acestea, și criticul George Călinescu.

În anul 1951, Constantin Brâncuși a decis să doneze statului român 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii şi o serie de piese de mobilier. Toate acestea se găseau în atelierul său de la Paris. Academia Republicii Populare Române a analizat oferta marelui sculptor într-o ședință condusă de Mihail Sadoveanu, unul dintre cei mai importanți scriitori din perioada comunistă.

Oferta lui Brâncuși a fost refuzată întrucât „artistul nu respecta tiparele clasice ale domeniului în care activa”. Printre numele grele care s-au opus s-au numărat și George Călinescu, Geo Bogza, Camil Petrescu sau sculptorul Ion Jalea. Călinescu a avut un discurs de-a dreptul acid și tranșant.

„Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice acestei arte”

Iată ce au consemnat membrii Academiei Române în cadrul documentului prezentat, potrivit adevarul.ro:

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
Secţiunea de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Arte
Nr…. Bucureşti, Calea Victoriei, 125
PROCES-VERBAL Nr. 10 al şedinţei din 7 Martie 1951

Şedinţa este prezidată de tov. Acad. M. Sadoveanu

Participă: Acad. Gh. Călinescu, I. Iordan, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean al. Steriadi, V. Eftimiu şi tov. Geo Bogza, Prof. Al. Graur, Prof. I. Jalea, I. Panaitescu-Perpesicius şi K.H. Zambaccian.
Şi-au scuzat absenţa tov. Acad. Gala Galaction şi tov. Lucian Grigorescu.

1/ Se citeşte procesul-verbal al şedinţei din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
2/ Tov. Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna februarie 1951 al Institutului de Lingvistică şi tov. Acad. G. Oprescu depune procesul-verbal al şedinţei din 1 Martie a.c. a Institutului de Istoria Artei.
3/ Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării d-sale asupra sculptorului C. Brâncuşi, prezentând şi numeroase planşe şi publicaţii cu reproduceri din Brâncuşi.
Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărţii lui Sobolev “Teoria leninistă a reflectării şi artă” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea aminteşte că citase pe Paciurea şi Brâncuşi ca exemple de formalism în sculptură la noi.
Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism şi formalismul extreme, cazul Brâncuşi trebue să fie discutat pentru că ridică probleme importante.
Tov. Acad. Călinescu, ia notă asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice acestei arte. D-sa clarifică noţiunea de realism, în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realităţii şi nu ca o reproducere fotografică a ei, aşa cum o înţeleg în mod stângist.
D-sa încheie arătând inutilitatea continuării discuţiilor asupra lui Brâncuşi.
Tov. Acad. Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante. D-sa arată că datele şi faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuşi, o figură mai puţin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, şi îl ilustrează ca pe un om de talent şi de mari speranţe în prima parte a activităţii sale, dar care, sub influenţa unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indefinitul şi a cubismului, a devenit formalist, chiar când foloseşte elemente din arta populară, speculând prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze.
Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov. Jalea a intenţionat prin comunicarea D-sale să reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuşi.Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R. a operelor sculptorului Brâncuşi, în jurul căruia se grupează antidemocraţii în artă. D-sa cere ca în secţiune să se discute pe viitor probleme rezolvate şi publicate de autorul comunicării şi propuse spre discutare Secţiunii.
Tov. K. Zambaccian şi Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că “himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităţilor de atunci şi că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numără cel al lui Tolstoi.

Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuţii interesante şi de a fi deschis probleme de o semnificaţie deosebită.

D-sa anunţă că, în şedinţa viitoare îşi propune să precizeze câteva nuanţe asupra formalismului în artă.

Şedinţa se ridică la orele 19.

SECRETARUL SECŢIUNII,
Acad. Mihail Sadoveanu, ss

Nu se știe cu exactitate dacă refuzul autorităților a influențat decizia lui Constantin Brâncuși, care la 1 august 1951 a cerut să primească cetățenia franceză, iar acest drept i-a fost aprobat un an mai târziu.

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 13 august este cea de-a 225-a zi în calendarul gregorian și a 226-a zi în anii bisecți. Această zi a a consemnat de-a lungul vremii numeroase evenimente care au marcat istoria lumii și...
Cele mai noi articole
Cum a murit Carol al II-lea? Ultimele sale cuvinte au fost: „Vezi ce are duduia, s-a speriat rău”
Cum a murit Carol al II-lea? Ultimele sale cuvinte au fost: „Vezi ce are duduia, s-a speriat rău”
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia acestuia a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu... citește tot
Care este cea mai mică insulă locuită din lume?
Care este cea mai mică insulă locuită din lume?
În lume există multe lucruri frumoase unele locuite de oameni, iar altele sălbatice care nu au văzut deloc vreo urmă de civilizație. Acolo unde oamenii au ajuns și-au pus amprenta asupra... citește tot
Care este diferența dintre ayran, sana și chefir?
Care este diferența dintre ayran, sana și chefir?
Sana, ayranul și chefirul se enumără printre lactatele alese, de cele mai multe ori, la micul dejun. Dintre cele trei, nutriționiștii sugerează consumarea chefirului persoanelor cu probleme de... citește tot