Limba română este plină de asocieri de cuvinte care folosite într-un anumit context pot da naștere unui pleonasm, adică o alăturare de termeni care exprimă același lucru. Cu toate acestea, sunt și unele cazuri când sintagma te lasă pe gânduri, fiindcă nu știm sută la sută dacă este sau nu pleonasm.
De multe ori, în convorbirile uzuale auzim într-o frază că cineva „a sărit în sus”. Acum întrebarea care apare este: poate cineva să sară în jos? Ei bine, da! Cu toate acestea, specialiștii în lingvistică consideră că sintagma tot este un pleonasm. De altfel, în Dicționarul explicativ al limbii române” a sări” este definit ca „a se desprinde de la pământ, avântându-se în sus printr-o mișcare bruscă, și a reveni în același loc”.
Așadar, „a sări în sus” este considerat pleonasm, însă situația este complexă și lasă loc de interpretări. De exemplu, ce se întâmplă atunci când cineva se află pe marginea prăpastiei și sare în gol. Sintagma folosită ar fi: a sărit în prăpastie. Drept urmare, verbul „a sări” nu presupune doar ridicarea în sus și poate fi interpretat și altfel. Același lucru se poate spune și despre fraza: „a sărit cu parașuta”.
Problema se complică și mai mult atunci când se analizează săritura în sine, fiindcă presupune îndoirea genunchilor și ridicarea de la sol cu câțiva centimetri. Acest lucru înseamnă că înainte să sară în prăpastie s-a ridicat mai întâi în sus. Şi uite aşa ne-am întors de unde am plecat: este sau nu sintagma „sare în sus” pleonasm?
Practic, un răspuns oficial nu există. Astfel că, rămâne la latitudinea fiecăruia să stabilească dacă „a sări în sus” este pleonasm sau nu. Mai mulți specialiști în lingvistică s-au întrebat dacă ”în sus” nu poate fi un fel de hiperbolă?
Pleonasmul este frecvent în folosirea limbii, fiind totdeauna un fenomen de redundanță în exprimare. Este de cele mai multe ori o greșeală de logică, dar atitudinea față de el ține de natura sa și de orientarea lingvistului care îl tratează. Există fenomene calificate drept pleonasme de către unii lingviști, a căror corectitudine nu este pusă în discuție. Astfel sunt mai ales unele pleonasme gramaticale. Alte pleonasme sunt în general admise dacă au o justificare acceptată de lingvistica normativă, pe când lingvistica pur descriptivă nu critică niciun fel de pleonasm, potrivit Wikipedia.org.
Foto: Pexels.com
