Apele Dunării ascund o transformare tăcută, dar profundă. În ultimii ani, cercetătorii și pescarii au observat o explozie populațională a unei specii neobișnuite pentru fluviul nostru: crevetele asiatic de apă dulce (Macrobrachium nipponense, cunoscută drept crevetele oriental de râu). Ceea ce părea inițial o prezență izolată a devenit o colonizare în toată regula, aceste crustacee adaptându-se perfect la condițiile din sectorul românesc al Dunării.
Originar din apele dulci ale Asiei de Est, crevetele asiatic a ajuns în Europa în special prin intermediul apelor de balast ale navelor comerciale și prin comerțul cu specii de acvariu. În România nu exista în mod natural și se pare că a ajuns aici după un drum de mii de kilometri, iar cercetările indică drept cea mai probabilă poartă de intrare spre Dunăre populațiile stabilite în Ucraina.
Odată ajunși în rețeaua hidrografică europeană, acești mici invadatori au navigat prin canalele navigabile până au ajuns în bazinul Dunării.
Capacitatea lor de adaptare este remarcabilă:
Toleranță la temperaturi variabile: Se descurcă excelent atât în verile toride, cât și în iernile blânde din ultimii ani.
Prodictivitate crescută: Ritmul de reproducere este extrem de rapid, o singură femelă putând depune sute de ouă de mai multe ori pe an.
Oportunism alimentar: Sunt creaturi detritivore și omnivore, consumând resturi organice, alge și mici nevertebrate.
În iunie 2026, o echipă a INCDDD a făcut o nouă campanie de monitorizare în sectorul Dunării Inferioare și în complexul lagunar Razim. Scopul principal era evaluarea ecosistemelor acvatice și a comunităților de pești. Cercetătorii au analizat apa, habitatele și au făcut pescuit științific, iar creveții au devenit imposibil de ignorat, scrie publicația Libertatea.ro.
INCDDD a anunțat că, în toate locurile cercetate, a fost observat „un număr foarte mare de indivizi” de Macrobrachium nipponense. Institutul consideră că abundența lor indică un „potențial invaziv semnificativ”, cu posibile efecte asupra speciilor locale și asupra ecosistemelor, potrivit Radio România Constanța.
Drumul creveților a început cu mult înainte ca pescarii români să îl găsească în capcanele lor din zona Dunăreană. Specia a fost mutată de oameni din zona sa naturală și introdusă în diferite bazine din fosta Uniune Sovietică, în special pentru acvacultură. Studiul publicat în BioInvasions Records arată că, în 1986, crevetele a fost introdus intenționat în lacul de acumulare Kuchurgan, în Republica Moldova. Ulterior, s-a extins spre râul Turunciuc și Nistru.
Din 2008 era deja găsit în Delta Nistrului, limanul Nistrului și în ferme piscicole din apropiere. Cercetările genetice asupra populațiilor din regiune au indicat originea chineză a acestora. Pasul următor este extrem de important pentru România. Cercetătorii consideră că cea mai probabilă cale prin care specia a intrat în bazinul Dunării a fost transferul, accidental sau intenționat, din bazinul Nistrului în ferme piscicole din apropierea orașului Sarata, din Ucraina. De acolo, creveții ar fi ajuns prin râul Sarata în limanul Sasic. Un canal care leagă Sasic de Dunăre le-ar fi permis apoi să pătrundă pe brațul Chilia.
Studiul precizează clar că acesta este traseul considerat cel mai probabil, nu unul demonstrat exemplar cu exemplar. Din vara lui 2019 însă, Macrobrachium nipponense era deja găsit constant pe sectorul ucrainean al brațului Chilia.
În România, primele exemplare documentate în studiul științific au fost capturate în august 2021, într-o baltă din lunca Dunării, în zona Galați. Printre ele se aflau și femele cu ouă, un indiciu extrem de important că specia nu era doar în trecere, ci putea să se reproducă.
Foto: Pexels.com
