„Azi aici, mâine-n Focşani…!“, „A nimerit el, orbul, Brăila…!“, „Urlă câinii-n Giurgiu!“ sau „O întorci ca la Ploiești” sunt expresii ce fac referire la unele dintre orașele din România.
De multe ori, nehotărârea unei persoane este amendată cu formularea „o întorci ca la Ploiești„, atunci când aceasta nu este decisă într-o anumită privință. Expresia cu pricina a rămas de ani buni în memoria colectivă și este în strânsă legătură cu faptul că orașul Ploiești este un important nod feroviar din România.
Totul a început cu trenurile care veneau de la București, se îndreptau spre Transilvania și erau nevoite să oprească în gara orașului Ploiești, acolo unde locomotiva era decuplată de garnitură. Ulterior, locomotiva intra pe o linie de manevră și era întoarsă pe o placă turnantă, acționată manual de către angajații CFR.
Apoi, aceeași locomotivă era cuplată la celălalt capăt al garniturii, astfel că ultimul vagon al trenului venit din Capitala României devenea brusc primul. În mod amuzant, spre surprinderea călătorilor, trenul o lua brusc în direcție inversă când pleca spre destinația finala și „o întorcea ca la Ploiești”.
De unde vine expresia „a freca menta”?
Manevra cu pricina s-a făcut din anul 1879 și până în perioada Primului Război Mondial, timp suficient ca expresia „a o întoarce ca la Ploiești” să fie împământenită. Apoi, ani de-a rândul, oamenii au folosit expresia pentru a desemna anumite schimbări neașteptate de comportament sau de atitudine.
De unde vine expresia „Colac peste pupăză”
Și nenea Iancu, adică Ion Luca Caragiale, a amintit despre schimbarea ciudată a locomotivei din gara Ploiești în schița sa „Întârziere”, publicată în 1900. „De la Ploiești, trenul de Predeal că să apuce spre București schimbă frontul și, ca și cum ar vrea să se întoarcă înapoi, locomotiva se pune acolo, unde până aici era coada trenului”, nota Caragiale.
