De unde vine expresia „Colac peste pupăză”?

23.02.2018
De unde vine expresia „Colac peste pupăză”?

Expresia „Colac peste pupăză” este una dintre acele minunate expresii idiomatice din limba română care adaugă culoare și pitoresc comunicării noastre cotidiene. Cu toate acestea, puțini oameni știu de unde provine și ce înseamnă cu adevărat.

Această expresie este folosită pentru a sublinia sau a accentua o situație deja dificilă sau nefavorabilă, indicând că lucrurile se agravează și mai mult decât erau deja. Cu alte cuvinte, atunci când cineva adaugă un „colac peste pupăză”, adaugă o complicație sau o problemă suplimentară la o situație deja dificilă. Un exemplu de utilizare ar fi: „După ce că nu aveam bani, a venit și amenda, colac peste pupăză.”

„Marea majoritate” este pleonasm?

Originile Misterioase ale Expresiei „Colac peste pupăză”

Originile expresiei „Colac peste pupăză” pot fi găsite în tradițiile și obiceiurile populare românești. În anumite zone ale țării, termenul „pupăză” se referă la o pâine de dimensiuni considerabile, care are forma unui cuib de pasăre. Această pâine specială joacă un rol important în ceremoniile de nuntă.

Pupăza este oferită la nunta, un moment în care românii au adesea multe griji și responsabilități. Prin urmare, adăugarea unui „colac peste pupăză” se referă la introducerea unei complicații sau a unei probleme într-un moment deja tensionat sau dificil, așa cum este cazul unui eveniment de nuntă. De exemplu, o înmormântare care urmează imediat după o nuntă nu este niciodată un semn bun.

Un alt punct interesant este că în tradiția românească, la înmormântări, se obișnuiește să se ofere colaci, ceea ce poate accentua legătura dintre expresia „Colac peste pupăză” și evenimentele triste sau tensionate. Este posibil ca ideea unui „colac peste pupăză” să se fi dezvoltat din această tradiție, indicând o situație în care lucrurile se înrăutățesc și mai mult într-un moment deja dificil, asemenea unei înmormântări care urmează unei nunți.

Cuvinte pe care mulți le pronunță greșit. „Țigare” sau „țigară”, „vroiam” sau „voiam”?

În literatură, una dintre primele mențiuni ale expresiei „Colac peste pupăză” poate fi găsită în „Peregrinul transilvan”, un jurnal de călătorie scris în anul 1865 de Ion Codru Drăguşanu. În acest jurnal, scriitorul folosește expresia pentru a descrie negocierile salariale, subliniind avantajele oferite în cadrul unui acord. Acest exemplu arată că expresia era deja în uz în secolul al XIX-lea și avea sensul său specific chiar și în acele vremuri.

Expresii Asemănătoare și Întrebuințări Variate ale Cuvântului „Colac” în Limba Română

Pe lângă „Colac peste pupăză”, limba română este bogată în proverbe și expresii similare care conțin cuvântul „colac”, cum ar fi „Dacă nu e colac, e bună și pâinea,” „Baba cu colacii și moșul cu cozonacii,” „Câinele nu fuge de colac, dar de ciomag,” „Merg câinii cu colaci în coadă,” sau „Când vrea Domnul, vine și dracul cu colaci.” Aceste expresii adaugă un farmec special comunicării în limba română și ilustrează modul în care cuvintele pot căpăta înțelesuri și semnificații unice în contextul cultural și istoric al unei limbi.

Câți oameni vorbesc limba română

Limba română este, conform wikipedia.com, o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată  și limba dacoromână sau dialectul dacoromân. Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă. Din păcate, nu există însă o cercetare care să spună câți vorbesc corect limba română.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot