De unde vine expresia „Colac peste pupăză”?

Claudiu Petrișor 23/02/2018 Ca să știm

Limba română nu duce lipsă de expresii, una mai amuzantă ca alta, iar românul găsește un proverb în orice conjunctură. Totuși, de unde vine expresia „Colac peste pupăză”, una dintre cele mai folosite de către vorbitorii limbii române?

Formularea „Colac peste pupăză” este folosită atunci când se vorbește despre o accentuare a unei situații nefavorabile. „Colac peste pupăză” este expresia sinonimă a lui „Un rău nu vine niciodată singur”. De exemplu: „După ce că nu aveam bani, a venit și amenda colac peste pupaza”.

„Marea majoritate” este pleonasm?

În anumite zone ale țării, „pupăza” este denumirea dată unei pâini de mărime considerabilă, în formă de cuib de pasăre, care are un anumit rol în ceremonialul de nuntă. Iar expresia cu pricina se referă la această împletitură din cocă și nu la pasărea cântătoare.

Astfel, punerea unui colac peste alt colac atrage cu sine o nenorocire. Cel mai probabil, expresia face referire la faptul că la înmormântare românii obișnuiesc să ofere un colac. Iar cum pupăza este oferită la nuntă, un eveniment în care românii au multe griji, un „colac peste pupăză” (o înmormântare după o nuntă) nu este nicicând de bun augur.

Una dintre primele opere literare unde apare expresia este „Peregrinul transilvan”, un jurnal de călătorie scris în anul 1865 și semnat de Ion Codru Drăguşanu. La un moment dat, scriitorul vorbeste despre negocierea unui salariu: „Acordai pre lună 80 de taleri şi 300 pauşale de rentoarcere, emolumente bune, poţi zice pupăză pre colac”.

Cuvinte pe care mulți le pronunță greșit. „Țigare” sau „țigară”, „vroiam” sau „voiam”?

Printre proverbele românești care mai conțin cuvântul „colac” se numără: „Dacă nu e colac, e bună şi pâinea”, „Baba cu colacii și moșul cu cozonacii”, „Câinele nu fuge de colac, dar de ciomag”, „Merg câinii cu colaci în coadă” sau „Când vrea Domnul, vine şi dracul cu colaci”.

Câți oameni vorbesc limba română

Limba română este, conform wikipedia.com, o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată  și limba dacoromână sau dialectul dacoromân. Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă. Din păcate, nu există însă o cercetare care să spună câți vorbesc corect limba română.

Foto: pexels.com

Nu uita să ne dai un LIKE!
Ne ajută să creștem și să ducem aceste informatii la mai multe persoane.
Mulțumim!

GDPR

shtiu.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.