De unde vine expresia „a-și da arama pe față”?

04.02.2022
De unde vine expresia „a-și da arama pe față”?

Turiștii care ajung în România pot întâmpina dificultăți atunci când aud câteva expresii folosite de locuitorii țării noastre. Una dintre acestea este „a-și da arama pe față”.

Există 26 de milioane de vorbitori de română în întreaga lume. Deși trăiesc în mare parte în România și Moldova, există comunități mari de români în Ungaria, Ucraina și chiar și în Statele Unite.

Limba română este o limbă romanică, la fel ca franceza, spaniola, italiana, chiar și portugheza. Cu toate acestea, este foarte influențată de limbile slave din jur. Rusa, sârba și croata și-au pus, pe alocuri, amprenta asupra limbii române.

„A-și da arama pe față”, expresie folosită încă din Evul Mediu

Potrivit dexonline.ro, arama este un metal de culoare roșiatică, extrem de maleabil, de ductil și foarte bun conductor electric, mai exact este vorba despre cupru. În termen popular, atunci când spui despre cineva că „și-a dat arama pe față” spui de fapt că această persoană își arată adevăratul caracter și nu mai respectă normele sociale și de politețe.

Ceea ce este cu adevărat impresionant este că această expresie este folosită încă din Evul Mediu și are cumva o legătură cu falsificarea monedelor, dar și cu strategiile militare din acele timpuri.

În acea perioadă, monedele erau făcute din aur și argint, fiind astfel foarte valoroase. Prin urmare, tendința de a le falsifica era extrem de mare, iar acestea se fabricau din cupru (aramă) și se suflau cu aur sau argint. După o perioadă, stratul subțire al metalului prețios se ducea și rămânea arama, de aici și expresia „a-și da arama pe față”.

„Monedele falsificate erau din aramă şi poleite cu aur sau argint şi în urma utilizării îndelungate se ducea poleiala de aur şi rămânea arama, iar de aici avem expresia `a-şi da arama pe faţă`.

Având în vedere că monedele aveau aversul, în general cu faţa Cezarului, a regelului, iar pe revers altceva – o altă figură heraldică – în momentul în care se ducea poleiala, se ducea de pe faţa împăratului, a celui care a emis moneda şi se vedea arama. Atunci s-a făcut conexiunea cu `a-şi da arama pe faţă`”, a explicat profesorul Ilie Gherheş, doctor în istorie, potrivit adevărul.ro.

O altă explicație a acestei expresii are legătură cu destabilizarea economică a țărilor vecine. Falsificare monedelor era, de fapt, o strategie de atac. Această metodă nu era folosită specific românească, se folosea peste tot în Evul Mediu. Cum? Ei bine, un conducător trimitea negustorii în târgurile din țările vecine pentru a răspândi moneda falsificată.

Ulterior, se isca o revoltă din partea acestora, deoarece nu mai puteau revinde acele produse, cum ar fi blănuri, țesături și chiar animale, deoarece se devalorizau. În felul acesta, cetățenii acelei țări erau nemulțumiți și își criticau conducătorul.

Pentru că ţăranul nu pricepea că aceasta e o strategie a vecinului şi se întreba cum de stăpânul lui nu e în stare să prevină aşa ceva. Deci această expresie vine şi din revolta omului care a fost păcălit”, a mai spus profesorul Ilie Gherheș pentru sursa mai sus menționată.

Foto: Depositphotos.com

Cele mai noi articole
Care era locul care devenise o obsesie pentru Nicolae Ceaușescu?
Care era locul care devenise o obsesie pentru Nicolae Ceaușescu?
Nicolae Ceaușescu s-a născut la Scornicești, în județul Olt, pe data de 26 ianuarie 1918. Acesta a fost un copil sărac și a studiat doar patru clase, însă înscrierea în Partidul Comunist... citește tot
Cât petrol produce România?
Cât petrol produce România?
România a fost cândva cea mai mare putere de petrol și gaze din Europa. Țara deține încă un loc mândru în rândul națiunilor din Europa de Est, dar în ultimii ani industria sa offshore a... citește tot
Ce pești trăiesc în Marea Neagră? Cei mai cunoscuți pești din Marea Neagră?
Ce pești trăiesc în Marea Neagră? Cei mai cunoscuți pești din Marea Neagră?
Marea Neagră este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Aceasta are o suprafață de 423.488 de km pătrați și comunică... citește tot